Prof. dr. Konstantinos Konstantinidis este unul dintre experții mondiali în chirurgie robotică, cel care l-a ghidat și învățat tehnica robotică și pe prof. dr. Irinel Popescu acum 10 ani. Prof. dr. Konstantinidis are la activ peste 14000 de operații laparoscopice și peste 1000 de operații robotice. Mai mult, este primul medic care a introdus chirurgia laparoscopică și robotică în Grecia si unul dintre cei trei chirurgi care practică operația robotică Single-Site la nivel mondial. Începând cu acest an, oferă consultații și în România, în cadrului Clinicii Medsana.

Recunoaște că nu înțelege de ce statul român a oprit finanțarea programul de chirurgie robotică a Institutului Clinic Fundeni. „Este stupid”, spune consternat.

MedicHub: Sunt cazuri în care optați pentru operația clasică, deschisă, în locul operației laparoscopice sau robotice?

Prof dr Konstantinidis Konstantinos: Da, ar fi vorba de infecții intraabdonimale, peritonită cauzată de rupturi de colon sau tumori foarte mari. Acestea sunt cazuri în care nu prea poți opera laparoscopic sau robotic. Dar aceste cazuri reprezintă aproximativ 10% din total pentru că, datorită experienței la care am ajuns, majoritatea problemelor pot fi rezolvate laparoscopic sau, și mai bine, robotic. Operăm robotic chiar și unele tumori stomacale mari, pancreatice sau de colon, foarte comune acum.

Este rata de succes mai mare pentru cancerele de colon care sunt operate robotic?  

Ca eu să le spun pacienților mei dacă este mai bine să se operez laparoscopic, robotic sau clasic, atunci am nevoie de date științifice.

La începutul anilor ’90, s-au realizat numeroase studii care au comparat operația laparoscopică de colon, cancer pancreatic sau gastric cu operația deschisă, clasică. Și rezultatele au relevat că orice facem clasic, putem să facem și laparoscopic, dacă chirurgul este bine instruit și știe ce face. Plus avantajele laparoscopiei: fără incizie, fără durere, fără infecții, recuperare rapidă etc. De asemenea, pacientul poate începe chemoterapia la 10-15 zile după operație, dacă se recomandă. Altfel, după o operație clasică ar trebui să aștepte câteva săptămâni.

Apoi, a apărut tehnica robotică. Cu ce să o comparăm? Să comparăm robotic cu laparoscopic? Sau robotic cu operația deschisă? Deoarece chirurgia robotică a evoluat din laparoscopie.

Eu sunt absolut convins că obținem rezultate mult mai bune operând robotic pentru că pot elimina cu ușurință ganglioni limfatici, pot salva nervi pentru că nu pierd sânge. Deci, scad și șansele ca celulele tumorale să se împrăștie.

În Atena, nu mai realizez operații deschise pentru cancerul de colon doar dacă este vorba de o tumoră uriașă care trebuie scoasă. Anestezistul meu nu mai vrea să facem operații deschise, asistentele, toți din sala de operații știu că, atunci când vorbim de cancer de colon, vorbim de operație robotică. De ce? Pentru că sunt rezultate mai bune. Pacienții se recuperează rapid, părăsesc spitalul mai repede, nu mai au tuburi și catetere peste tot.

Dar are chirurgia robotică și dezavantaje?

Da, are. Este dificil de învățat, dificil pentru chirurg.

Apoi, echipamentul necesar este costisitor. Mentenanța este costisitoare. Prețul echipamentelor medicale este un factor limitativ peste tot în lume.

Și nu poți face multe dacă nu ești un bun chirurg laparoscopic întâi. Dacă știi să operezi laparoscopic, atunci înveți ușor și tehnica robotică.

Întreabă în jur: câți chirurgi din România, spre exemplu, operează zilnic colectomii laparoscopic? Câțiva. Dar ceilalți? Eu nu pot învăța un chirurg să treacă direct la robotic, dacă el știe să opereze numai deschis. Nu pot. Cine își va lua din timp ca să îl învețe laparoscopic întâi? Aceasta este principala problemă pe care o avem acum la congrese și întâlniri medicale. Petrecem mult timp explicând tehnica, folosind foarte multe video-uri.

Ne spuneați că ați fost foarte impresionat de prof. dr. Irinel Popescu și de cât de repede a învățat să opereze robotic…

A fost impresionant, este un chirurg foarte bun. De la început a știut ce să facă. Este un chirurg foarte experimentat, știa să opereze laparoscopic și a înțeles imediat că robotica este calea viitorului.

Nu este ușor să efectuezi o rezecție hepatică, dar el a realizat o astfel de operație din ziua 2 de training.

Aceasta a fost operația de care ați fost impresionat…

Da, extraordinar. Este un chirurg excepțional. Un om foarte binevoitor, inovator. Dar spitalele nu mai primesc bani pentru proiectul de chirurgie robotică. De ce? E stupid…

Cherchez l’argent, cum ar spune francezii.

(râde)

Sunt intervențiile robotice finanțare de stat în Grecia?

O parte din ele sunt. Unele tipuri de asigurări de sănătate acoperă toate tipurile de intervenții, alte asigurări acoperă doar cazurile oncologice și statul decontează anumite operații, cele de prostată, spre exemplu. Dar în viitor vor fi nevoiți să finanțeze toate intervențiile robotice.

Au trecut 10 ani de când ați venit în România pentru prima dată ca să îi învățați pe chirurgii români cum să opereze robotic. Mergeți și în prezent în alte țări ca să predați tehnica utilizată în chirurgia robotică?

Da, am fost anul acesta în mai multe țări: Elveția, Franța, Cipru, acum sunt invitat la Londra.

Deci, chiar și în țări dezvoltate…

Da, da, pentru că nu sunt multe spitale care să efectuează chirurgie generală robotic. Se operează robotic tumorile de prostată, dar nu este de ajuns. Și cu cât timpul trece, lumea află de chirurgia robotică și întreabă dacă pot fi operați astfel.

Și atunci, chirurgii vor să învețe și au nevoie de un tutore. Vin la centrul nostru medical din Atena, observă cum procedăm și apoi mă invită în spitalul lor ca să îi supraveghez. Este un mare schimb de experiență.

Ce părere aveți despre școala română de medicină? Sunt și mulți tineri greci care aleg să studieze aici, în România.

Sunt excelenți. Cred că nivelul este foarte înalt. Când am organizat aici, în România, Congresului Internaţional de Chirurgie Robotică, am avut și un Program Junior pentru studenți. A fost un mare succes, au venit mulți studenți, am fost foarte impresionat de nivelul lor. Se face o educație de calitate la Facultate de Medicină.

Dar nu știu cât de multe se fac în rezidențiat. Aceasta este o mare problemă și în Grecia.

Cine sunteți ca om? Care sunt principiile după care vă ghidați în viață?

Am crescut pe o insulă din Grecia numită Karpathos, într-o familie cu 6 frați, nici o soră.  Părinții mei au imigrant în Statele Unite când aveam 12 ani, dar eu am rămas în Grecia, cu bunicii. Nu voiam să mă mut în SUA, voiam să studiez medicina.

Mai târziu, mi-am făcut pregătirea medicală în Statele Unite. Excelent, uluitor ce fac în SUA. Apoi, m-am întors în Grecia pentru a împărtăși tot ce învățasem. Cu cât trec anii, cu atât cred că un chirurg trebuie să fie o persoană foarte motivată, care să tindă spre excelență.

Oamenilor nu le pasă cât știu, ci cât de mult îmi pasă de ei. Nu le pasă câte cunoștințe am pentru că nu pot verifica asta. Dar vor să știe că medicului lor le pasă de ei și acest aspect va conta pentru cariera mea în viitor.