Din aceeași categorie
România este una dintre puţinele ţări din Europa care are accesul gratuit limitat la tratamentele pentru boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) recomandate de ghidurile internaţionale, a reamintit prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele ales al Societăţii Române de Pneumologie (SRP), în cadrul unei conferinţe online organizată de Ziua Mondială a BPOC.
În acest context, el a anunţat începerea unor demersuri pentru creşterea nivelului de compensare pentru tratamentul acestei afecţiuni: „Noi am început demersuri, în lunile acestea, împreună cu toţi ceilalţi experţi şi reprezentanţi ai societăţii, pentru că trebuie să solicităm această rezolvare utilă pentru aderenţa terapeutică a acestor pacienţi. Soluţia propusă este o actualizare a unui paragraf legislativ, prin care să putem creşte nivelul de compensare la 90% sau 100%.
În prezent, în România, tratamentul pentru BPOC este compensat doar în proporţie de 50%, iar acest lucru îngreunează aderenţa la tratament, întrucât majoritatea pacienţilor cu BPOC sunt pensionari, a adăugat profesorul Mihălţan: „74% dintre pacienţi sunt pensionari, cu venituri limitate, cu impact direct asupra accesului la medicaţie, ca urmare a compensării doar cu 50%. În plus, ei sunt limitaţi de nivelul de plafonare pe reţetă”.
Costuri mari de spitalizare
O altă problemă adusă în discuţie în cadrul conferinţei a fost cea legată de costurile mari asociate tratării acestei afecţiuni în ţara noastră. „Sunt în jur de 81.000 de cazuri cu diagnostic principal de BPOC, 264 milioane de lei la capitolul costuri, ceea ce reprezintă 1,1% din totalul costurilor şi cheltuielilor cu serviciile spitaliceşti. Chiar dacă procentul nu pare foarte mare, este vorba de un eşantion de populaţie care nu are veniturile unui om activ, adult, în deplinătatea câştigurilor şi siguranţei financiare”, a precizat preşedintele ales al SRP.
La rândul său, prof. dr. Cristian Oancea, vicepreşedintele SRP a comparat costurile asociate spitalizării pacienţilor BPOC, cu populaţia unor oraşe din România: „Daca însumăm internările continue pe care aceşti pacienţi le au, cu cele de zi, gândiţi-vă – ca să avem aşa o imagine – [că] un oraş ca Râmnicu Vâlcea, Botoşani, Satu Mare sau Suceava [este] o dată pe an internat pentru BPOC”.
Problemă de sănătate publică
În acest context, prof. dr. Roxana Nemeş, actualul preşedinte al SRP a subliniat că BPOC trebuie să fie o prioritate de sănătate publică în ţara noastră. „Prevalenţa de 8,3% identificată în România în studiul SRP ridică un semn mare de exclamare privind numărul mare de pacienţi identificaţi cu această afecţiune, [dar şi în ceea ce priveşte accesul acestor pacienţi către compensarea 100% [a tratamentului] şi abordarea acestei afecţiuni ca prioritate de sănătate publică”.
La nivel mondial, BPOC rămâne una dintre principalele cauze de deces. Aproape 400.000 de milioane de persoane suferă de această boală, recunoscută ca a doua cea mai frecventă cauză de spitalizare, iar 50% dintre pacienţi rămân nediagnosticaţi. În plus, în 2024, BPOC a fost identificată ca factor de risc independent pentru afecţiunile cardiovasculare, a reamintit preşedinta SRP. Ziua Mondială a BPOC este marcată, anual, în a treia zi de miercuri din luna noiembrie.
Cristina Ghioca
BPOCtratament BPOCcompensare tratament BPOCcosturi spitalizareziua mondiala a BPOC
Expoziție dedicată sănătății pulmonare, organizată în Parlamentul European
Florentina Ionescu
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță găzduiește, în perioada 4-5 februarie, un eveniment în premieră în Parlamentul European.
...
Consiliul Concurenţei a amendat compania Boehringer Ingelheim RCV
Florentina Ionescu
Recent, autoritatea română din domeniul concurenţei a amendat Boehringer Ingelheim RCV cu 128 milioane de lei pentru abuz de poziţie dominant.
...