Dr. Mihaela Leventer, medic primar Dermatologie, vorbeşte într-un interviu acordat MedicHub despre ce s-a întâmplat din punct de vedere dermatologic în timpul pandemiei de coronavirus. Spălatul pe mâini excesiv a dus la o „epidemie” de dermatită iritativă a mâinilor. Dr. Leventer spune că medicii şi asistenţii medicali sunt cei mai expuşi la probleme ale pielii, pentru că poartă tot timpul echipamentul de protecţie. „După îndepărtarea acestui echipament, se recomandă duşul si îmbrăcarea hainelor curate. Pielea se va adapta la normalitate, iar amprentele de apăsare vor dispărea în timp scurt”, arată specialistul dermatolog.

MedicHub: Doamna doctor, au apărut recent studii care arată că infecţia cu noul coronavirus poate afecta pielea de la nivelul degetelor, dându-i un aspect de degerături. Ce se întâmplă, de fapt, din punct de vedere dermatologic?
Dr. Mihaela Leventer: Au fost publicate câteva studii care semnalează apariţia unor leziuni cutanate la debutul bolii COVID-19. La 20% din pacienţii cuprinşi în studiul din Spania, s-a observat prezenţa unor pete vineţii la nivelul degetelor de la picioare, asemănătoare degerăturilor. Este vorba de un fenomen inflamator de vasculită periferică. Dermatologii definesc acest aspect sub numele de pernioză şi suferinţa este întâlnită, de obicei, în sezonul rece şi umed. În cadrul infectării cu SARS-CoV-2, semnul cutanat poate precede celelalte simptome deja foarte cunoscute, ca tuse seacă, febră, stare de rău. Pe lângă apariţia perniozei, s-au mai înregistrat şi aspecte de livedo reticularis, adică instalarea unui desen dantelat vineţiu pe membrele inferioare sau erupţii urticariene sau alte rashuri nespecifice.
 

MedicHub: Medicii sunt cei mai expuşi în lupta cu SARS-CoV-2. Ei sunt complet echipaţi şi stau multe ore echipaţi. Cum ar trebui să se îngrijească, astfel încât să prevină uscăciunea pielii şi apariţia altor infecţii?

Dr. Mihaela Leventer: Personalul medical care poartă în timpul turelor în spitalele COVID-19 echipamentul de protecţie, format din măşti, mănuşi, ochelari, vizetă, costum medical peste care se pune combinezon impermeabil, acuză cel mai mult transpiraţia şi macerarea tegumentelor, urme roşii de apăsare lăsate de măşti şi ochelari. După îndepărtarea acestui echipament, se recomandă duşul si îmbrăcarea hainelor curate. Pielea se va adapta la normalitate, iar amprentele de apăsare vor dispărea în timp scurt.
 

MedicHub: Deopotrivă medici şi pacienţi, suntem îndemnaţi să ne spălăm des pe mâini în aceste zile, ca o măsură de protecţie sigură împotriva coronavirusului. Cum ar trebui să ne îngrijim mâinile după foarte multele spălări?

Dr. Mihaela Leventer: Spălatul excesiv cu apă şi săpun, aşa cum este recomandat în această perioadă, a dus la o „epidemie” de dermatite iritative a mâinilor din această cauză. Cele mai suferinde au fost persoanele cu piele sensibilă, atopicii, dar şi persoanele cu o piele normală, dar care au folosit săpunuri antibacteriene sau soluţii dezinfectante concentrate. Pielea mâinilor s-a înroşit, s-a asprit, a produs mâncărime sau usturime. Unii pacienţi au acuzat chiar apariţia fisurilor pe buricul degetelor. Tratamentul recomandat în aceste situaţii a fost schimbarea săpunului cu unul pentru piele sensibilă şi aplicarea de creme hidratante după fiecare spălat şi creme grase pentru piele atopică, peste noapte.
 

MedicHub: A existat o dezbatare: care dintre mănuşi sunt mai bune, cele de latex sau cele de bumbac. Pe care le recomandaţi pentru o mai bună protecţie a pielii?

Dr. Mihaela Leventer: Mănuşile care protejează în această pandemie sunt mănuşile de unică folosinţă din latex sau celofanate. Mănuşile de bumbac nu asigură filtrul necesar şi expun la îmbolnăvire, pentru că virusul, care are dimensiuni microscopice, trece prin tesătură. Alergicii la latex sau talc trebuie să caute în farmacii mănuşi hipoalergene.
 

MedicHub: În această perioadă de pandemie, s-a vorbit mult despre telemedicină, în vederea protecţiei şi a medicului, şi a pacienţilor. Cum se desfăsoara o consultaţie în cazul dermatologiei?

Dr. Mihaela Leventer: Am reuşit să punem la dispoziţia pacienţilor noştri o platformă de teledermatologie. Pacienţii au putut să se programeze online. Apoi, să intre în contact video cu unul din medicii clinicii, la alegere, şi să trimită în prealabil sau în timpul discuţiei fotografii cu leziunile sau documente medicale care au fost efectuate cu alte ocazii. Platforma asigură protecţia datelor şi respectă regulile GDPR. Medicul care evaluează cazul poate face în acest fel un triaj şi stabili dacă este o urgenţă medicală şi pacientul trebuie să fie invitat în clinică pentru un diagnostic de certitudine şi analize, tratament sau cazul se poate temporiza. Am putut recomanda tratamente din gama OTC-urilor pentru simptomatologie foarte clară. Din fericire, dermatologia este o specialitate foarte vizuală şi acest tip de consultaţie este posibilă. Consultaţiile la noi au fost contra cost, aşa cum s-ar fi întâmplat şi dacă pacienţii ar fi venit în clinica noastră privată. Plata s-a făcut tot online. Fiecare serviciu costă, atât al departamentului de IT, cât şi al medicului care îşi foloseşte competenţa profesională şi timpul alocat. Cred că, în viitor, ar trebui păstrată această posibilitate, mai ales pentru afecţiunile cronice care au nevoie de control periodic sau recalibrarea tratamentului, pentru pacienţii care nu se pot deplasa la clinică şi pentru triaj. Este nevoie de educaţie în acest sens ca să ştii sa faci o fotografie în care leziunile de piele să se vadă bine, să înveţi să citeşti indicaţiile de logare şi să ştii la ce să te aştepti de la o consultaţie online.