Perioada sărbătorilor aduce, de obicei, şi câteva kilograme în plus de care vrem să scăpăm prin diete, luate adesea de pe internet. Simona Tivadar, medic primar specializat în diabet, nutriţie şi boli metabolice, arată într-un interviu pentru MedicHub care sunt greşelile pe care le fac cei mai mulţi dintre oameni atunci când vine vorba de diete.

MedicHub: Au trecut sărbătorile, perioadă în care am mâncat mai mult, iar mulţi dintre noi vrem să ţinem dietă ca să revenim la greutatea de dinainte. Ce facem ca să ţinem o dietă sănătoasă?

Dr. Simona Tivadar: Vorbim cu un profesionist care să ne indice ce analize avem de făcut. E primul lucru pe care trebuie să-l facă un om atunci când vrea să ţină o dietă sau să-şi schimbe stilul de viaţă. După aceea, îl consultăm să vedem care sunt obiceiurile proaste din cauza cărora ne îngrăşăm întotdeauna de sărbători şi ce putem modifica definitiv. În general, iarna avem în plus nişte kilograme faţă de vară, aşa e normal, ăsta este firescul biologiei umane. Iarna, mai punem câteva kilograme de grăsime, în aşa fel încât să ne apărăm de frigul iernii. Este ceva ce în istoria omenirii s-a întâmplat ciclic şi care acum nu mai este urmat de scădere ponderală. Ne îngrăşăm şi iarna, şi vara, şi de sărbători şi în vacanţă, şi la serviciu, şi tot timpul e o văicăreală generală că ne îngrăşăm. De fapt, ceea ce trebuie să faci printr-un program de nutriţie este să înveţi să mănânci şi să-ţi identifici greşelile, să vezi cum poţi să compensezi fără să-ţi supui corpul unor extreme, că nu se poate trăi între abstinenţă şi exces. Nu poţi să trăieşti între dietă şi ospăţ, pentru că e absurd. Asta nu duce nicăieri şi e un lucru nesănătos. Corpul nostru are nevoie în permanenţă de anumiţi nutrienţi, nu-i stocăm când îi avem din belşug pentru altădată, cu excepţia grăsimii, în rest nu stocăm nimic.

MedicHub: Ce înseamnă să mâncăm bine din punct de vedere nutriţional?

Dr. Simona Tivadar: Să mâncăm pe măsura nevoilor noastre, asta înseamnă să mănânci bine. Asta a fost ideea pe care am dezvoltat-o la o conferinţă TEDx la Cluj, că cea mai bună mâncare este mâncarea adecvată. Nu mănânci la fel vara şi iarna, nu mănânci la fel la 7 şi la 70 de ani, nu mănânci la fel când mergi pe munte şi când stai în pat să te uiţi la un film. Cei care vor să-şi gândească mâncarea adecvată trebuie să şi-o gândească în funcţie de vârstă, de efortul fizic, de sex (femeile au un consum mai mic decât bărbaţii), de anotimp. Sunt multe criterii: exact aşa cum te îmbraci - nu te duci în şlapi la schi şi nici cu fularul sau cu haina de blană la plajă. Aşa cum ne adecvăm îmbrăcămintea trebuie să ne adecvăm mâncarea. Or, cum să ne potrivim îmbrăcămintea învăţăm din repetate experienţe şi din sfaturile altora. Despre mâncare nu ne învaţă nimeni nimic.

MedicHub: Sunt şi oameni care sunt graşi de fel, tot timpul ţin diete să slăbească, dar degeaba. Ce facem când indicele de masă corporală e mare, mai mare de 25?

Dr. Simona Tivadar: În primul rând că nu există persoane care aprioric să fie grase. Sunt adulţi care au fost prost hrăniţi în copilărie, care au o compoziţie corporală greşită şi atunci sigur că se luptă toată viaţa cu greutatea şi cu faptul că acumulează grăsime. În mod logic, trebuie să-şi găsească o formă de efort fizic pe care să îl facă sistematic şi să se hrănească corespunzător nevoilor sale. Dar de unde să ştie care sunt nevoile şi care e forma de efort fizic dacă nu discută cu un profesionist?

MedicHub: Există supraponderalitate sau obezitate moştenită genetic? În sensul că, dacă bunica şi mama au fost grase, şi tu o să fii gras?

Dr. Simona Tivadar: Da, dar obezităţile genetice sunt cu zero virgulă ceva la sută şi au legătură cu diverse aberaţii cromozomiale, cu alte boli. Asta înseamnă obezitate genetică, care este legată de o suferinţă a genomului uman. Dar acestea sunt extrem de puţine. În ceea ce priveşte predispoziţia genetică, care e altceva, nu e o moştenire, e o predispoziţie de a fi ca genitorii tăi, deşi genitorii tăi de acum 2000 de ani nu erau obezi. Undeva în familia ta a intervenit sedentarismul, hrana inadecvată. Da, sunt oameni care se îngraşă mai repede şi sunt oameni care se îngraşă mai puţin. În general, când avem de-a face cu ceea ce numim predispoziţie genetică este pentru că obiceiurile alimentare ale copilăriei într-o familie de oameni graşi au structurat copilul cu o anumită compoziţie corporală şi se trezeşte ca adult că e mai gras decât restul celor din aceeaşi generaţie. 

MedicHub: Dumneavoastră aţi spus că trupul nostru e construit din mâncare. Cum să-l construim ca să fie sănătos?

Dr. Simona Tivadar: Construcţia nu se face într-o zi, nu se face într-o dietă şi nu se face într-o lună, şi nici într-un an. Construcţia se face în ani. Un adult este gata construit într-o anumită proporţie, dar această proporţie poate fi schimbată prin intervenţii de nutriţie, prin efort fizic. De aceea, ni se dau exemple spectaculoase şi toată lumea face fix acelaşi lucru, ori asta e cea mai mare tâmpenie. „Ce dietă a ţinut Madonna?”; păi, tu nu eşti Madonna, nu alergi 10 km pe zi, nu faci patru ore de sport, nu mănânci ce mănâncă ea, nu ai biologia  ei. Adică, n-are rost să ţii dieta ei. În fiecare zi, mor celule în organismul nostru şi apar altele noi, ceea ce înseamnă că noi ne construim şi ne reconstruim în fiecare zi. Dacă mâncăm alimente de proastă calitate, noile celule care or să se nască vor fi afectate: astăzi o defecţiune minusculă, neobservabilă, mâine una mai mărişoară şi tot aşa până când ajungi să fii un om bolnav, realmente bolnav. De aceea, obezitatea este bine tolerată pentru o vreme. Stricăciunile apar în timp şi sunt greu de rezolvat. Adică, n-ai cum să rezolvi coloana făcută praf a unui obez, coloană care a cărat ani de zile zeci de kilograme suplimentare şi care nu a avut parte de tonifierea musculaturii paravertebrale ca să nu se distrugă. Şi cum procedezi atunci? Faci deodată şi cură de slăbire cu o alimentaţie, în aşa fel încât să protejezi musculatura, şi efort fizic cu care să creşti masa musculară. Vorbim despre un alt stil de viaţă. În final, tot acolo ajugem - la corectarea greşelii pe care o faci constant. Nutriţia trebuie să fie însoţită de educaţie care să-i atragă atenţia pacientului ce să nu mai facă niciodată.

MedicHub: Sunt oameni pofticioşi care nu se pot abţine de la mâncare. Ce îi sfătuiţi?

Dr. Simona Tivadar: Îi sfătuiesc să exerseze să se stăpânească. Şi, bineînţeles, cei care au tulburări de comportament alimentar trebuie să meargă la psiholog. Dar să fii pur şi simplu pofticios, de cele mai multe ori este rezultatul faptului că nu ai mâncat corect şi atunci ai compulsiuni alimentare fiziologice normale care să te facă să completezi nutrienţii pe care nu i-ai luat la timp. Dar chiar şi în această situaţie orice om se poate abţine. Bunicii mele, de pildă, poate i-o fi fost poftă de ciocolată, dar  nu avea ciocolată şi atunci lua o lingură de dulceaţă de prune fără zahăr şi ăsta era dulcele ei. Nu mânca un borcan întreg. Toate scuzele astea pe care oamenii şi le găsesc că „eu sunt special” provin dintr-un comportament alimentar greşit. Trebuie să ne întrebăm de unde vine acest comportament alimentar greşit, care trebuie corectat. Unii reuşesc să înţeleagă, alţii nu, doresc doar o dietă de-a gata, pe mese, cu grame din fiecare aliment sau cu indicaţii foarte precise, în aşa fel încât să mânânce automat şi să nu-şi pună deloc capul la contribuţie. Iar aceasta este reţeta eşecului. 

MedicHub: Sunt şi cazuri în care dietele sunt bune?

Dr. Simona Tivadar: Nu. Care este dieta ce poate fi răspândită într-o populaţie formată din oameni diferiţi, o populaţie în care fiecare individ face altceva de dimineaţă până seara în fiecare zi? Ori unul dintre pilonii după care construieşti o dietă este activitatea fizică uzuală a individului. Nu există un model universal de dietă. Există principii universale. Introducerea nutriţiei şi a educaţiei de stil de viaţă rezolvă toate aceste feluri de probleme, pentru că un om care este avizat nu va lua decizii proaste şi nu va cădea pradă escrocheriilor. S-a făcut acest lucru experimental, în Franţa, în Cehia, şi, când s-au făcut evaluările la sfârşitul şcolii, s-a constatat că nu numai copiii sunt formaţi bine ca tineri adulţi, ci şi că în familiile lor a scăzut obezitatea etc. Dar pentru asta trebuie să se introducă odată nutriţia, respectiv orele de stil de viaţă, ca materie de studiu şcolar. Copiii noştri sunt complet nepregătiţi legat de cele mai importante lucruri din viaţă: cum mănâncă, cum să se mişte, cum să se ferească de fumat, de droguri, de abuzul de alcool. Toate lucrurile astea care generează traume uriaşe pe parcursul vieţii unui om sunt complet ignorate de sistemul de educaţie. În fiecare zi, mănânci de minimum trei ori şi atunci cum să nu ştii nimic despre  asta?

MedicHub: Aţi avut cazuri în care oamenii au ţinut diete şi şi-au făcut rău, iar apoi au venit la dvs şi v-au cerut ajutorul?

Dr. Simona Tivadar: În ultimii ani, acesta este trendul: „am luat dietă de pe net”. Şi eu citesc de pe internet, dar informaţia pe care o citesc este informaţie medicală. Un om care citeşte de pe internet diete ar trebui să se uite în primul rând la semnătură: cine semnează, un doctor profesionist?

Sunt oameni care preiau diete de la „antrenori” care nu au studiide nutriţie, ba chiar să cumpere tot felul de produse. Această lipsă de verificare a informaţiei este uluitoare. Înainte să faci o modificare asupra corpului tău e bine să verifici cine e acela care te sfătuieşte, ca să nu te trezeşti că trăieşti o dramă. Am zeci de consultaţii, de mesaje şi de mailuri cu tot felul de drame ale oamenilor care şi-au supus corpul unor încercări extreme.

MedicHub: Cum ar trebui să arate mesele noastre dintr-o zi, astfel încât să mâncăm corect? Cât de important este micul dejun? 

Dr. Simona Tivadar: Cei care spun că nu e bine să mâncăm micul dejun nu au cunoştinţe minimale de biologie. Există unii care să-ţi spună că nu e bine să pui benzină în maşină când pleci la drum? Nu există! De ce oare? Cine spune că nu trebuie să mâncăm micul dejun ignoră 200.000 de ani de istorie a omenirii, în care nu a existat maimuţa nutriţionistă care să-ţi dea  sfaturile despre cum să nu mănânci dimineaţa sau cum să mănânci mango la prânz. Omul are un  hormon-grelina care modulează foamea/saţietatea şi care e mai scăzut dimineaţa, pentru că trebuia să ieşim din peşteră şi să vânăm. Mai ales atunci când cina este extrem de austeră şi devreme,  grelina creşte foarte repede dimineaţa şi de aceea simţim foame; aceşti oameni se trezesc şi se duc direct la frigider. În schimb, un om care a mâncat mult, târziu, consistent, gras, nu simte  foame până la prânz sau după prânz. Practic, există un bioritm al fiinţei umane pe care aceşti oameni îl inversează.

MedicHub: Deci trebuie să ne ascultăm corpul.

Dr. Simona Tivadar: Ne ascultăm corpul atunci când facem ce trebuie, pentru că şi cel care mănâncă mult seara îşi ascultă corpul, dar el a introdus deja un element de eroare, acea cină extrem de consistentă şi de târzie. Trebuie să mâncăm conform biologiei umane, sunt nişte reguli biologice de netrecut.

MedicHub: Cum ar trebui să arate mesele noastre corect din punct de vedere nutriţional?

Dr. Simona Tivadar: În primul rând, ai mâncat corect dacă la 4-5 ore după ce ai mâncat îţi e foame. Dacă nu îţi e foame patru ore, înseamnă că n-ai mâncat corect, de aceea sunt trei mese principale şi una - două  gustări. În al doilea rând,  trebuie să mănânci în funcţie de ce faci în următoarele 4-5 ore: dacă urmează să stai în maşină sau la birou, micul dejun nu trebuie să fie hiper-consistent, nu trebuie să mănânci „să te ţină mâncarea”, pentru că nu eşti cămilă. Nu există o regulă strictă, dar regula că trebuie să mănânci micul dejun este la fel ca regula, conform căreia îţi pui benzină în maşină când pleci la drum, nu când ai ajuns la destinaţie. Când funcţionează pe datorie corpul nostru funcţionează foarte prost, din nişte rezerve care se distrug şi care generează un comportament alimentar greşit. Probabil ar trebui să ne amintim mai des de obiceiurile de masă pe care omenirea le-a făcut în sute şi mii de ani adaptându-se la arealul geografic, anotimp, vârsta indiviului şi efortul fizic pe care era obligat să-l facă fiecare, caz în care nu am face atâtea greşeli cu consecinţe dramatice asupra sănătăţii. Cel mai bun exemplu mi se pare scăderea cantităţii de legume din alimentaţie, creşterea nejustificată a cantităţii de fructe, în special exotice, şi transformarea fructelor în sucuri, smoothie-uri, fresh-uri, ceea ce aduce cantităţi impresionate de zahauri în dietă şi obezitate consecutivă.