Medicii prezenţi la cea de-a VI-a ediţie a Forumul Naţional Pro Imunizare, specialişti în boli infecţioase, microbiologie, pediatrie şi epidemiologie, au discutat despre beneficiile, riscurile, siguranţa vaccinului şi asumarea responsabilităţii pentru actuala epidemie.

„Este prima oară când avem o lege a vaccinării asumată de Guvern. Am deblocat proiectul legii vaccinării, i-am dat o faţă modernă şi am trimis-o în Parlament spre dezbatere. Legea vaccinării va asigura predictibilitate, flexibilitate şi aprovizionarea transparentă cu vaccinuri”, declară viceprim-ministrul Marcel Ciolacu, alături de ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, care subliniază că “Legea nu este despre obligativitate, ci despre copiii noştri.”

Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, atrage atenţia că „prin studiile pe care le facem, am prognozat această epidemie de rujeolă şi am comunicat-o în Parlament şi în presă, încă din 2015. Asta vom face şi de acum încolo, chiar dacă nu pare interesant întotdeauna. Din fericire, în acest moment, tendinţa epidemiei de rujeolă este uşor descrescătoare. Din ce în ce mai mulţi tineri şi adulţi ni se adresează dorind să afle dacă sunt protejaţi împotriva rujeolei de vaccinurile făcute în copilărie. Este un lucru bun, faptul că se gândesc serios la sănătate.”

Rata mortalităţii infantile cauzată de rujeolă a scăzut cu 85%

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a vorbit despre importanţa imunizării prin vaccinare, aducând exemple statisticile îmbucurătoare. Între 2000 și 2015, la nivel mondial, rata mortalității infantile la copiii sub cinci ani cauzată de rujeolă a scăzut cu 85%, iar rata mortalității cauzate de tetanosul neonatal a scăzut cu 83%. Însă, în ciuda acestor progrese, la nivel mondial, 1.5 milioane de copii continuă să moară anual din cauza unor boli ce pot fi prevenite prin vaccinare.

“UNICEF este pregătit să sprijine în România o strategie și un plan pe termen lung prin punerea în aplicare a unei legi exhaustive privind vaccinarea și a unui nou program național de vaccinare. Dezinformarea cu privire la vaccinare are consecințe grave. Guvernele trebuie să monitorizeze îndeaproape percepția publicului, să contracareze dezinformarea și să promoveze beneficiile imunizării. Imunizarea este una dintre reușitele de sănătate publică cele mai importante și cost-eficiente din timpurile moderne. Rezultatele programelor de imunizare multiplică de aproximativ 44 de ori costurile investite” a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.

Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societaţii Române de Microbiologie şi membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS Europa) a adus în discuţie şi importanţa vaccinarii anumitor societăţi profesionale şi a invitat la o comunicare echilibrată în care să nu existe dezinformare în ce priveşte vaccinurile şi vaccinarea.

„Din nefericire intrăm într-o competiţie nu foarte corectă cu oameni care oferă informaţii care pot părea incitante, însă aduc neîncredere în vaccinare, iar acest lucru atrage un val de neîncredere în sistemul de sănătate. Trebuie să reconstruim încrederea în sănătate. Sunt convins că 90% au încredere în programul de vaccinare, dar trebuie să mai lucrăm şi pentru cei 10%, ca să îi aducem lângă noi. Este vorba de informare corectă şi de schimbarea percepţiei. Legea vaccinării este un proiect bun, început cu doi ani în urmă şi care iată, se concretizează şi poate genera diferite forme de responsabilizare,” a declarat prof. dr. Alexandru Rafila.

Reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), dr. Sandra Alexiu şi dr. Gindrovel Dumitra au vorbit despre responsabilitatea medicului de familie în ceea ce priveşte vaccinarea, medicul de familie fiind principalul vaccinator.

“Frica este un aspect important când vorbim despre vaccinare. Noi trebuie să combatem frica. Discutăm despre o balanţă  dezechilibrată. Dacă e să alegi între un vaccin şi o boală care te poate omorî, atunci sigur nu cred că se va pune problema ce să alegi. Sper să facem istorie şi aceasta să rămână. Toţi trebuie să fim implicaţi în zona de sănătate publică şi să avem un limbaj adecvat,” a declarat dr. Sandra Alexiu, vicepreședintele SNMF.

În sezonul gripal 2016-2017, în România, conform datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile ( CNSCBT), s-au înregistrat 753 de cazuri de gripă (noiembrie 2016 - aprilie 2017) şi 27 de decese, niciuna dintre persoanele decedate nefiind vaccinate şi fiind în evidenţă cu afecţiuni cronice.