Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România (FASFR), structura naţională care reuneşte 8 organizaţii studenţeşti şi reprezintă în total peste 4.000 de studenţi ai facultăţilor de farmacie, subliniază necesitatea implementării unor acţiuni cu scopul de a îmbunătăţi forma actuală a programului de rezidenţiat.

Ca urmare a întâlnirii Preşedintelui FASFR – Ana-Iuliana Buzatu cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, din data de 5 august, alături de colegii din cadrul Alianţei Studenţilor în Domeniul Sănătăţii, s-a concluzionat faptul că este necesară transmiterea unei adrese scrise privind aspectele constructive care pot fi aduse în cadrul programului de rezidenţiat.

Astfel, analizând informaţiile venite din partea studenţilor şi a rezidenţilor cu privire la acest subiect, au fost transmise următoarele 7 mari recomandări:

1. Stagiile de practică şi cursurile teoretice se realizează într-o manieră deficitară

Rezidenţii din specializarea Farmacie Clinică susţin că stagiile de practică se realizează într-o manieră deficitară, în cele mai multe cazuri fiind inexistente (în mod special, cele realizate pe secţie). De asemenea, în ceea ce priveşte specializarea Laborator farmaceutic, accesul la aparatura de laborator se face cu dificultate, iar vizitele în incinta anumitor laboratoare de specialitate nu se realizează.

2. Numărul redus de posturi în unităţile publice şi anumite unităţi private (laboratoare) pentru farmaciştii specialişti formaţi

În urma finalizării studiilor privind programul de rezidenţiat, se poate semnala o neconcordanţă între numărul de specialişti formaţi în societate şi inserţia lor pe piaţa muncii, fapt ce dovedeşte că este imperios necesar a fi scoase la concurs mai multe posturi, periodic şi după necesitatea fiecărei unităţi publice sau private.

Având în vedere rolul pe care farmacistul îl poate avea în prevenţia primară şi ca specialist în domeniul medicamentului, devine esenţială recunoaşterea sa formală ca actor în sistemul de sănătate.

Cele mai la îndemână exemple ar presupune ca specialiştii în laborator farmaceutic să fie incluşi în metodologia concursurilor de ocupare a posturilor dintr-un laborator de analize, întrucât reprezintă o sursă pregătită pentru contextul pandemic. Studenţii farmacişti aprofundează încă din facultate metode de analiză şi ar constitui un avantaj atât pentru noi, cât şi pentru sistemul de sănătate.

Totodată, în laborator, pot fi coordonatori de echipă care pot realiza atât practic anumite analize şi testări, dar le pot aşeza şi într-un context mai amplu care vizează toată expertiza lor în domeniu.

3. Inexistenţa unui sistem de evaluare a calităţii programului de rezidenţiat

Lipsa unui sistem de evaluare a calităţii duce la perpetuarea problemelor existente şi cu care se va confrunta fiecare generaţie nouă de rezidenţi, care în prezent fac parte din cei 4.000 de studenţi pe care FASFR îi reprezintă.

4. Lipsa unei aprobări a celor două curricule nou introduse (Industrie Farmaceutică şi Cosmetică şi Farmacie Generală)

Cele două specialităţi introduse anul trecut, Industrie farmaceutică şi Cosmetică şi Farmacie Generală nu au până în acest moment o curriculă aprobată. Curriculele propuse au fost până la data de 20.04.2020 în transparenţă decizională, iar rezidenţii de la aceste specialităţi studiază pentru moment după direcţiile stabilite de fiecare coordonator.

5. Lipsa unui mecanism de feedback faţă de implicarea îndrumătorului de stagiu

Studiul FASFR înregistrat cu nr. 29844/21 mai 2020 la Ministerul Educaţiei şi Cercetării ne arată că programele de rezidenţiat în domeniul farmacie au nevoie de un mecanism de feedback faţă de implicarea îndrumătorului de rezidenţiat, iar o variantă optimă ar fi realizarea lui în mediul on-line.

6. Necesitatea unei evaluări şi actualizări a curriculelor studiate şi raportarea acestora la cerinţele din practica farmaceutică

Curriculele celor 4 specialităţi ale programelor de rezidenţiat în domeniul farmacie necesită o evaluare obiectivă în ceea ce priveşte aplicabilitatea informaţiilor teoretice şi practice, fapt pentru care exemplele de bună practică din alte state UE - şi nu numai - trebuie adaptate la nivel naţional.

7. Evaluarea unităţilor sanitare publice în vederea absorbţiei unui număr mai mare de farmacişti clinicieni şi promovarea transparentă a concursurilor

Farmaciştii clinicieni ar trebui să fie un ajutor indispensabil al medicilor de pretutindeni, luând exemplul altor state din Uniunea Europeană. Aceştia ar putea ajuta la optimizarea terapiilor medicamentoase, având rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic şi pacient. Înfiinţarea unui număr de posturi raportat la numărul de studenţi admişi în programul de rezidenţiat şi totodată la nevoia sistemului de sănătate ar uşura munca medicilor şi ar diminua erorile de medicaţie şi reacţiile adverse cauzate de medicamente în proporţie de 50%, după cum arată studiile. Drept consecinţă, consultarea farmacistului clinician are şi un impact bugetar, contribuind la reducerea costurilor pentru tratarea pacienţilor.

Recomandări:

•           Introducerea unui număr de posturi pentru toate specialităţile raportat la numărul de specialişti şi la nevoia sistemului de sănătate
•           Implementarea unui sistem de evaluare a calităţii programului de rezidenţiat
•           Implementarea unei strategii privind integrarea stagiilor farmaciştilor rezidenţi cu cele ale medicilor rezidenţi în vederea creării unei culturi bine definite
•           Includerea în pregătirea rezidenţilor a farmaciştilor specialişti cu experienţă sau, după caz, implicarea mai sporită a medicilor specialişti în formarea rezidenţilor farmacişti
•           Evaluarea şi actualizarea curriculelor celor două specialităţi de tradiţie şi aprobarea curriculelor pentru specialităţile nou introduse
•           Includerea specialiştilor în laborator farmaceutic în metodologia concursurilor de ocupare a posturilor dintr-un laborator de analize
•           Implementarea unui mecanism de feedback faţă de implicarea îndrumătorului de rezidenţiat
•           Oferirea de oportunităţi prin care farmacistul să poată evolua, asigurând continuitatea prin formarea de farmacişti specialişti cu experienţă care să instruiască la rândul lor noi generaţii de specialişti

Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România va susţine în continuare acest demers, fiind cheia comunicării între feedback-ul studenţilor şi factorii decizionali implicaţi. Ghidaţi de viziunea ce susţine faptul că „Împreună facem viitorul studenţilor farmacişti mai bun!”, insistăm ca noile materiale bibliografice să fie traduse cât mai corect, pentru o relevantă înţelegere şi asimilare a informaţiilor prezentate. De asemenea, solicităm respectuos ca noua bibliografie să fie accesibilă, până la data de 1 noiembrie 2020, pentru cei care se vor pregăti să susţină examenul de rezidenţiat în anul 2021.