La finalul săptămânii trecute a avut loc cea de-a V-a ediţie a Forumului Naţional de Gineco-Oncologie, prezidat de prof. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu. La eveniment au participat zeci de practicieni care au prezentat statistici şi soluţii medicale pentru lupta împotriva cancerelor din sfera genito-mamară.


Evenimentul a fost organizat de către Societatea Română de Chirurgie şi Ginecologie Oncologică în colaborare cu Univeristatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, se arată într-un comunicat.

În cadrul Forumului a avut loc sesiunea intitulată Politici de sănătate - Cancerele sferei genito-mamare în lumina PNCC (NCCP). Sesiunea a fost prezidată de către prof. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, în prezenţa conf. dr. Diana-Loreta Păun - consilier prezidenţial, departamentul de sănătate publică al Administraţiei Prezidenţiale, prof. univ. dr. Alexandru Rafila – ministrul Sănătăţii şi a prof. univ. dr. Viorel Jinga - rector UMFCD.

În întreaga lume, ca incidenţă, cancerul mamar a depăşit cancerul bronhopulmonar, situându-se în prezent pe locul întâi, se arată în comunicat. Reprezintă 11,7% din totalitatea cancerelor în populaţia generală. Se situează pe locul cinci la capitolul cauză de mortalitate prin cancer în populaţia mondială, cu 684.996 decese în 2020 (6,9% din totalitatea deceselor prin cancer).

Distribuţia incidenţei cancerului de sân la nivel mondial este într-o relaţie direct proporţională gradul de dezvoltare economică. Nu este urmată de o distribuţie similară a mortalităţii, în general situaţia fiind inversă: ţările cu un nivel economic mai scăzut, în ciuda unor rate de incidenţă mai scăzute, prezintă rate înalte ale mortalităţii.

„La nivel european ţările nordice şi vest europene au cele mai înalte rate ale  incidenţei, România situându-se, din acest punct de vedere, pe ultimele locuri cu o rată standardizată a incidenţei de circa jumătate faţă de cea a primei clasate – Belgia. Şi totuşi, în ceea ce priveşte mortalitatea, situaţia se inversează, ţările est-europene având cele mai înalte rate de mortalitate”, a declarat prof. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, preşedintele Societăţii Română de Chirurgie şi Ginecologie Oncologică.

El a adăugat că, în România, se înregistrează una dintre cele mai mari rate de deces prin cancer mamar, de 17,4%ooo femei, cu 62% mai mare decât rata de deces a Norvegiei, ultima clasată, acest fapt fiind cauzat în mare parte de absenţa programelor de depistare precoce, „care ar identifica un număr mai mare de leziuni într-un stadiu mai puţin avansat şi deci cu şanse mai ridicate de vindecare”.

 Pentru România, Globocan 2020, platforma de date statistice a OMS, estimează un număr de 12.085 cazuri noi de cancer mamar, cu o rata a incidenţei de 65,8%ooo, boala situându-se pe locul I atât în ierarhia cancerelor la persoanele de sex feminin cât şi în ierarhia generală a cancerelor din ţara noastră. Cancerul mamar se află pe primul loc între cauzele de deces prin cancer la femei şi pe locul al doilea, în populaţia generală, după cancerul bronhopulmonar, cu 3.918 decese (17,4%ooo), se mai precizează în comunicat.

Studiul distribuţiei stadiului la diagnostic a cancerului mamar in Regiunea de Nord-Vest arată că peste 40% din cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate ( III şi IV).

Datele Programului de supraveghere a supravietuirii in cancer la nivel mondial– CONCORD – arată că, în Europa, România se află pe ultimele locuri din acest punct de vedere, cu o rată a supravieţuirii la 5 ani de 74,9%, cu aproape 20% mai scăzută faţă de cea a ţărilor nordice şi vest europene.

În privinţa cancerului de col uterin, cu o rată standardizată a incidenţei de 22,6%ooo (3.380 cazuri noi) în anul 2020, România a continuat să ocupe primul loc între ţările UE (în Europa fiind depăşită doar de Muntenegru). Rata  incidenţei este de 2,5 ori mai mare faţă de media europeană şi de 4,3 ori mai mare comparativ cu rata incidenţei din Finlanda, o ţară care derulează un program de screening organizat de mai bine de 50 de ani.

„În România, cancerul de col uterin se situează pe locul al doilea, după cancerul de sân, din punctul de vedere al incidenţei, şi pe poziţia a patra în ceea ce priveşte mortalitatea, în urma cancerului de sân, bronhopulmonar şi colorectal”, se subliniază în comunicat.

Cu 1.805 decese în 2020 şi o rată standardizată a mortalităţii de 9,6, Româmia se află de pe primul loc între ţările UE în privinţa mortalităţii, aceasta fiind de 2,5 ori mai mare decât media europeană şi de 8,7 ori mai mare comparativ cu cea a Finlandei.

Studiul distribuţiei stadiului la diagnostic a cancerului de col uterin în Regiunea de Nord-Vest arată că peste 30% din cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate ( III şi IV).

Datele Programului de supraveghere a supravieţuirii în cancer la nivel mondial – CONCORD – arată că în Europa, România se află pe ultimele locuri din acest punct de vedere, cu o rată a supravieţuirii la 5 ani de 65,3%, cu 12% mai scăzută faţă de cea a ţărilor nordice şi vest europene.

„Consider că dezvoltarea atât a screeningului pentru cancerul de col uterin cât şi testarea referitoare la infecţia cu HPV şi nu în ultimul rând dezvoltarea programului de screening pentru cancerul de sân sunt trei priorităţi pe care putem să le abordăm şi în decurs de un an de zile. Consider că putem să avem toate aceste trei proiecte funcţionale şi că acestora ar trebui să li se adauge o politică publică care să presupună existenţa unor centre de excelenţă, a unor institute care să poată să ofere acces integrat la toate serviciile medicale de care au nevoie pacienţii oncologici. Aceasă dezvoltare regională există, dar trebuie completată”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătăţii.

 



Oncolog