Timp de 48 de ore, peste 80 de tineri profesionişti din toată ţara au lucrat weekend-ul acesta, în cadrul conferinţei Hacking Health 2.0, pentru crearea şi dezvoltarea de soluţii IT&C pentru unele din nevoile de digitalizare ale sistemului de sănătate din România. Cel mai important hackathon pe teme de sănătate din Europa Centrală şi de Est a avut loc la Bucureşti, la iniţiativa companiei Johnson&Johnson România, implementat în colaborare cu Smart Everything Everywhere (SEE).

Cele 3 echipe câştigătoare vor primi fonduri pre-seed în valoare de 5000 de dolari din partea companiei Johnson&Johnson România, alături de consiliere şi mentorat, şi a SEE pentru dezvoltarea şi lansarea aplicaţiilor şi a platformelor create în cadrul Hacking Health Hackathon 2.0.

Juriul competiţiei de anul acesta a fost alcătuit din conf. dr. Diana Loreta Păun – consilier de stat Departamentul Sănătate Publică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale; Răzvan Teohari Vulcănescu – preşedintele CNAS; Dan Călugăreanu – preşedinte TechAngels România, Daniel Rosner – program manager, Innovation Labs şi Dr. Anca Bundoi –director Relaţii Guvernamentale şi Politici Publice EMEA în cadrul Johnson&Johnson România.

Cele trei echipe şi proiecte câştigătoare au fost:

1. Echipa Solaris - a dezvoltat o soluţie pentru optimizarea activităţii unităţilor de primiri urgenţe (UPU) prin posibilitatea alcătuirii echipei medicale anterior sosirii pacienţilor la spitale, prin serviciul de ambulanţă, în funcţie de codul de urgenţă şi de informaţiile transmise de medicul de pe salvare. În acelaşi timp, soluţia îşi propune să contribuie şi la protejarea sănătăţii personalului medical din UPU prin posibilitatea de a folosi dispozitive de măsurare a gradului de stres şi de oboseală acumulate pe parcursul unei zile de lucru.

2. Echipa Zamolxis – propune soluţia denumită „Ambulance as soon possible” (traducere: „ambulanţa cât mai repede posibil”) în vederea eficientizării timpului de răspuns şi de intervenţie al echipajelor de ambulanţă. Aceasta cuprinde trei componente:

a. un sistem de comunicare al ambulanţelor cu celelalte autovehicule participante la trafic, care se va suprapune prin semnale de unde radio peste frecvenţa radio a postului ascultat de şoferi atunci când ambulanţele se deplasează spre locul de intervenţie; şi o aplicaţie pentru sincronizarea semafoarelor în vedere optimizării traficului pentru ambulanţele aflate în intervenţii;

b. CiviC med – o platformă în care medicii se pot înscrie ca voluntari pentru acordarea primului ajutor în funcţie de proximitatea acestora faţă de caz;

c. un portal de informare şi educaţie civică cu privire la comportamentul populaţiei în cazul urgenţelor medicale.

3. Echipa Xvision – a dezvoltat o aplicaţie online care constă într-un sistem de analiză automată a imaginilor de tip computer tomograf (CT) având la bază inteligenţa artificială şi tehnologia „deep learning” şi care poate fi integrată cu sistemele PACS (Picture Archiving Communication Systems) care fac parte din componenta informatică a sistemelor medicale.

Proiectul îşi propune să asiste radiologii în interpretarea imaginilor CT şi să susţină în acest fel creşterea performanţei în procesul de diagnostic.

„Cea de-a doua ediţie a evenimentului este o nouă dovadă a faptului că prin perseverenţă şi prin voinţă putem reuşi să generăm schimbări pozitive în ceea ce priveşte iniţiativele digitale şi tehnologice în domeniul sănătăţii alături de membrii comunităţii noastre, de asociaţii de business şi de instituţii publice.

Proiectul se înscrie iniţiativelor noastre din România cu obiectivul de a susţine şi de a contribui la dezvoltarea soluţiilor inovatoare digitale pentru sistemul de sănătate. De exemplu, standardizarea colectării datelor este un pas practic important, indispensabil pentru a ajunge cu adevărat la modelul unui sistem de sănătate bazat pe măsurarea beneficiilor”, a declarat Christian Rodseth, managing director Janssen.

Hacking Health a apărut în contextul în care România este unul dintre cele mai importante hub-uri de IT din regiune, dar ocupă ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte procesul de digitalizare. Iniţiativa vine şi în sprijinul obiectivelor Pieţei Unice Digitale europene de a dezvolta cercetarea, medicina personalizată, diagnosticarea timpurie şi accesul la servicii de sănătate eficiente şi rapide.