În cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greşelilor medicale în România, care au continuat în Aula Alexandru Brăescu a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T.Popa” din Iaşi, participanţii au discutat o serie de propuneri. Acestea sunt menite să introducă posibilitatea înţelegerii amiabile între medic, societatea de asigurare emitentă a poliţei de malpraxis şi pacient şi să permită despăgubirea acestuia încă din faza de pre-litigiu, fără ca acest lucru să excludă calea de acces la instanţa de judecată.

„În partea de pre-litigiu, propunem introducerea unei noi  proceduri prin care un expert medical independent să stabilească dacă este malpraxis sau nu şi în baza acestei expertize medicale pacientul să poată fi despăgubit fără a apela neapărat la instanţa de judecată şi fără ca medicul să apară ca pârât într-un dosar civil. De asemenea, propunem ca şi în faţa instanţei de judecată, expertiza să fie făcută de un expert medical independent şi nu de Institutul de Medicină Legală”, a spus Nicoleta Popescu, avocat al Colegiului Medicilor din România, citată într-un comunicat.

O altă propunere este ca într-un dosar civil de malpraxis medicul să aibă calitatea de „intervenient forţat”, calitatea de pârât fiind preluată de asigurător care va plăti şi despăgubirile.

„Cu toţii am căzut de acord, în dezbaterile precedente, asupra unui aspect important: în cazul în care o greşeală medicală a cauzat suferinţă sau un prejudiciu pacientului, acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensaţii financiare pentru repararea suferinţei cauzate. Propunerile discutate astăzi, in mod special introducerea unei căi de înţelegere amiabilă între medic, asigurător şi pacient, în caz de malpraxis, pot să elimine multe din blocajele existente în sistem şi să permită despăgubirea mai rapidă a pacienţilor care au suferit prejudicii în urma unui act de malpraxis”, a afirmat consideră prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

În plus, analiza conduitei profesionale a medicului poate duce la sancţiuni disciplinare din partea Colegiului Medicilor din România, care pot ajunge până la retragerea dreptului de liberă practică.

„Clarificarea condiţiilor în care medicul poate răspunde chiar şi penal pentru deciziile sale este deopotrivă necesară pentru îndrumarea practicii judiciare in acest sens”, a adăugat prof. dr. Daniel Coriu.

Colegiul Medicilor din România a demarat pe data de 2 noiembrie anul trecut o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanţilor presei, asociaţiilor de pacienţi, societăţii civile şi sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discuţie deficienţele sistemului de gestionare a greşelii medicale în România.

Dezbaterile vor continua la finalul lunii februarie la Craiova. Colegiul Medicilor din România îşi exprimă speranţa ca prin soluţiile identificate în cadrul acestor evenimente să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaţionale, creşterea calităţii actului medical şi gradului de satisfacţie a pacienţilor.