Lumea nu e suficient de pregătită pentru a face faţă dezastrelor - cutremure, inundaţii sau furtuni - , se arată într-un raport al International Science Council (ISC), din care fac parte zeci de organizaţii ştiinţifice. Guvernele reacţionează de cele mai multe ori doar după producerea fenomenelor nedorite.

E necesară regândirea gestionării riscurilor, se subliniază în raportul ONG-ului ISC. În 2015, comunitatea internaţională a adoptat obiectivele Cadrului Sendai, care vizează reducerea până în 2030 a numărului de victime şi a daunelor, investind în evaluarea şi reducerea riscurilor, şi în pregătirea în cazul producerii unor astfel de fenomene - fie că este vorba despre seisme sau schimbări climatice provocate de încălzirea globală, informează AFP şi Agerpres.

Însă este „foarte puţin probabil” ca aceste obiective să fie îndeplinite, se arată în raportul ISC.

Din 1990 încoace, peste 10.700 de cutremure, erupţii vulcanice, secete, inundaţii, temperaturi extreme, furtuni au afectat peste 6 miliarde de oameni din întreaga lume, potrivit datelor Biroului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre. În fruntea listei se află inundaţiile şi furtunile -  42% din totalul dezastrelor - , din ce în ce mai dese ca urmare a schimbărilor climatice.

Aceste fenomene cu consecinţe în cascadă „subminează progresele în dezvoltare obţinute cu greu în multe zone ale lumii”, subliniază raportul.

Comunitatea internaţională se mobilizează rapid după dezastre precum cutremurele din Turcia şi Siria, dar prea puţine investiţii sunt direcţionate către planificarea pe termen lung şi prevenire, „fie că este vorba de consolidarea regulilor de construcţie sau de crearea de sisteme de avertizare”, a declarat Peter Gluckman, preşedintele ISC, într-un comunicat.

„Numeroasele provocări din ultimii trei ani au evidenţiat nevoia fundamentală de o mai bună pregătire pentru viitoare dezastre. Trebuie să consolidăm infrastructura, comunităţile şi ecosistemele acum, nu să le reconstruim mai târziu”, a spus Mami Mizutori, reprezentant special al ONU pentru reducerea riscurilor.

Raportul atrage atenţia asupra unei probleme de alocare a resurselor. De exemplu, doar 5,2% din ajutorul acordat ţărilor în curs de dezvoltare, între 2011 şi 2022, pentru a face faţa fenomenelor naturale, a fost dedicat reducerii riscului dezastrelor, grosul fiind alocat ajutorului şi reconstrucţiei post-dezastru.

ISC solicită, de asemenea, generalizarea sistemelor de avertizare timpurie, menţionând că avertizarea cu 24 de ore înainte de producerea unei furtuni ar putea reduce pagubele cu 30%.

Numărul persoanelor afectate anual de dezastre este în creştere, la fel ca şi pagubele directe, care au ajuns în medie la 330 de miliarde de dolari pe an în perioada 2015-2021.