Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate în România şi de implicare în derularea de proiecte care au contribuit la creşterea accesului la medicamente şi a calităţii vieţii pacienţilor români, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a lansat un document de colaborare cu factorii politici de decizie.

Documentul e structurat pe patru axe majore, se arată într-un comunicat:

• acces rapid şi echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienţilor români şi al sistemului de sănătate din România;
• stimularea cercetării-dezvoltării şi inovaţiei farmaceutice;
• un sistem de sănătate rezilient şi bazat pe dovezi;
• finanţarea adecvată şi predictibilă a medicamentelor inovatoare şi a vaccinurilor.

Pactul pentru Inovaţie în Sănătate a fost lansat în cadrul unui eveniment online care a reunit voci din mediul politic, guvernamental şi administrativ, dar şi reprezentanţi ai pacienţilor, alături de producătorii de medicamente inovative.

„Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan şi să ne unim cu toţii - factori de decizie, partide politice, asociaţii de pacienţi, experţi, medici si industrie - în jurul acestui Pact al Inovaţiei în Sănătate, pentru a îmbunătăţi rapid sistemul de sănătate şi a răspunde aşteptărilor pacienţilor români. Noul Guvern are o oportunitate unică de a analiza, prelua şi prioritiza măsurile identificate deja în cadrul documentului de colaborare pe care îl propunem. Astfel, industria farmaceutică inovatoare, care a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, se poziţionează ca partener în creşterea accesului pacienţilor români la medicamente şi soluţii terapeutice inovatoare”, a declarat Alina Culcea, Preşedinte ARPIM. 

Fiecare dintre cele patru axe de colaborare se bazează pe date îngrijorătoare cu privire la standardele de îngrijire a pacienţilor şi cuprinde o serie de măsuri care să fie adoptate cu prioritate, pentru corectarea situaţiei. România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană in ceea ce priveşte accesul pacienţilor la inovaţie medicală, finanţarea sistemului de sănătate, investiţii în cercetare şi dezvoltare şi digitalizarea sistemului de sănătate.

Studiul W.A.I.T. 2020 arată că în Europa pacienţii pot aştepta între 4 luni şi 2 ani şi jumătate pentru a avea acces la aceleaşi medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament (cu o medie de 883 de zile).

Din 152 de medicamente novatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Principalele cauze sunt lipsa de aderenţă la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice şi lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanţarea necesară pentru actualizarea regulată şi predictibilă a Listei de medicamente compensate şi gratuite.

Raportul “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare şi Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde euro în cercetare şi dezvoltare. România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte investiţiile în Cercetare şi Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane euro, în comparaţie cu Germania care a atras investiţii de 8,4 miliarde euro, Franţa 4,4 miliarde euro, Polonia 339 milioane euro, Ungaria 242 milioane euro, Bulgaria 91 milioane euro.

Un raport lansat de ARPIM şi IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat cu cele mai performante ţări din regiune, piaţa studiilor clinice din România, de doar 72 milioane euro, ar putea atinge 802 milioane euro şi chiar 1,4 miliarde euro. 

Guvernele din Europa Centrală şi de Est cheltuiesc mai puţin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puţin de 7% din PIB pentru sănătate, consecinţa fiind obţinerea unor performanţe mai slabe.

Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficienţele privind finanţarea duc în final la zile de viaţă pierdute pentru pacienţii români, România având cele mai mari  rate de mortalitate din cauze prevenibile şi tratabile şi de mortalitate infantilă. 

„Lipsa unei viziuni pe termen lung şi a unor măsuri ferme de corectare a stării de fapt actuale, duc în final la zile de viaţă pierdute pentru pacienţii români. Speranţa de viaţă din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă faţă de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferenţei, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeaşi speranţă de viaţă cu ţările dezvoltate şi între 40 şi 50 de ani în ritmul existent, pentru scăderea mortalităţii prevenibile”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

Obiectivul final al acestei colaborări, care va fi adresată în prima fază Comisiilor pentru Sănătate din Parlament, este elaborarea unui Pact pentru Inovaţie în Sănătate pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcţii de acţiune concrete care să ducă la creşterea calităţii vieţii pacienţilor români şi la accesul rapid, echitabil şi sustenabil la inovaţie.

„Rolul industriei farmaceutice inovatoare de partener şi contributor cu privire la măsuri strategice din sănătate este pe deplin recunoscut în alte state europene”, se arată în comunicat.

La nivelul UE există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Rezilienţă, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susţinut şi la nivelul statelor membre. Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un alt exemplu de parteneriat cu industria.

În Franţa, spre exemplu, a fost înfiinţat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanţii autorităţilor şi de curând a fost semnat un acord cadru pe 3 ani (2021-2024).

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) - organizaţie care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlineşte anul acesta 25 de ani. Principalul obiectiv al Asociaţiei a fost creşterea accesului pacienţilor români la medicamente, îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi implicit creşterea speranţei de viaţă a românilor, prin colaborarea şi parteneriatul cu toţi actorii implicaţi în domeniu.

„Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare şi dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor şi  pacienţilor medicamente originale şi inovatoare, care salvează anual mii de vieţi”, se arată în comunicat.

Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donaţii în bani şi medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, cum au fost inundaţiile din 2005, tragedia de la Colectiv şi mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donaţi pentru  lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 lei pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice şi boli rare, instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susţinut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare şi dezvoltare şi a contribuit la economia ţării cu sute de milioane de euro. Numai în  ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu  peste 17,5 miliarde de lei la economia României, prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privinţă, ponderea contribuţiei companiilor membre ARPIM a fost covârşitoare.

ARPIM este afiliată la Federaţia Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA), organizaţia europeană care reuneşte cele mai importante companii farmaceutice internaţionale.