Laserul de la Măgurele ar putea avea o utilitate în lupta anti-COVID. Universitatea „Johns Hopkins” din Statele Unite a solicitat o colaborare pentru realizarea unor radiografii ultraperformante, care ar putea releva mult mai bine în ce fel coronavirusul atacă plămânii.

„Avem o propunere din partea Universităţii Johns Hopkins din Statele Unite - am primit o scrisoare din partea preşedintelui acum câteva săptămâni - să intrăm urgent într-o colaborare care vizează un nou mod de a face radiografii”, a declarat, joi seara, la Digi24, Nicolae Zamfir, coordonatorul proiectului de la Măgurele.

Universitatea „Johns Hopkins” are deja un reprezentant care lucrează la Măgurele, iar acesta a organizat un grup preocupat de acest subiect.

Ideea este să se folosească altă proprietate a razelor X, şi nu intensitatea. Radiografia obişnuită este bazată pe faptul că prin trecerea prin materiale, intensitatea razelor X se modifică, depinzând de densitate. Osul, pentru că e mai dens, arată într-un fel pe placa fotografică, iar ţesutul moale arată altfel, dar nu are rezoluţie suficientă, plus că te expui câteva minute radiaţiilor.

Ideea nouă este de a se folosi altă proprietate a razelor, şi nu intensitatea lor, ci aşa-numita diferenţă de fază, a explicat Nicolae Zamfir.

„Prin folosirea acestei noi metode, rezoluţia radiografiilor ar fi extrem de bună, este aproape ca a vederii umane şi se pot detecta defecte în plămâni, în cazul acesta, la nivel de câţiva milimetri, deci se poate detecta ce efecte produce COVID-19 în plămâni cu o acurateţe extraordinar de mare”,  a spus academicianul, la Digi24.

În plus, şi timpul de expunere ar fi mult mai mic, de câteva secunde, ceea ce ar fi un avantaj, ţinând cont că există un risc de iradiere dincolo de o anumită doză.

Însă, marele avantaj ar fi costul mic, pentru că ar exista posibilitatea ca noua tehnologie, odată stabilită, să fie folosită la vechile aparate generatoare de raze X, a mai arătat cercetătorul.

„Universitatea Johns Hopkins propune să facem echipe comune, care să efectueze experimente atât la ei, cât şi la noi, iar în decursul câtorva luni, până la un an-doi, să elaborăm deja tehnologia şi să fie preluată de către o firmă care să producă aparate în serie. Şi în momentul acela, după ce determinăm această metodă cu ajutorul laserului, ea poate să fie aplicată, chiar dacă nu la aceeaşi scară, cu generatoare de raze X obişnuite, deci ar fi foarte ieftin: să foloseşti un generator de raze X obişnuit, dar să foloseşti alte proprietăţi ale razelor X, nu intensitatea”, a explicat la Digi24 Nicolae Zamfir.

Laserul de la Măgurele, cel mai puternic din lume

Nicolae Zamfir este coordonatorul proiectului de cercetare ştiinţifică „Infrastructura Luminii Extreme şi Fizica Nucleară” (ELI-NP sau laserul de la Măgurele, cum este cunoscut popular). Este, totodată, preşedintele secţiei de Ştiinţe fizice a Academiei Române şi directorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Proiectul de la Măgurele a început în anul 2013 şi s-a finalizat anul trecut. În prezent, lucrează în acest proiect 200 de cercetători din 26 de ţări.

Proiectul îşi propunea construirea unui centru european de cercetări care să folosească un laser de foarte mare putere şi metodele fizicii nucleare pentru a studia interacţiunea cu materia a acestui fascicul extrem de puternic (concentrează 10 la sută din întreaga putere a Soarelui pe Pământ). Are o forţă atât de mare, încât, pur şi simplu, particulele constituente ale materiei sunt accelerate cu o viteză apropiată de cea a luminii. Energiile acestui laser sunt comparabile cu cele ale acceleratorului de la CERN, a explicat Nicolae Zamfir.

Unul dintre proiectele ambiţioase ale laserului ar fi să demonstreze ceva ce nu s-a mai demonstrat până acum: că se poate produce materie din vid, prin această concentrare extraordinară de energie, un fel de relaţie inversă a formulei lui Einstein, a mai spus Nicolae Zamfir.

Primul experiment cu laserul de mare putere de la Măgurele - cel mai puternic din lume - a avut loc la 18 martie, anul acesta.

Centrul este deschis pentru întreaga comunitate ştiinţifică internaţională şi sunt foarte multe laboratoare interesate să colaboreze şi să experimenteze la Măgurele, a arătat academicianul Nicolae Zamfir.