Lideri în domeniul sănătăţii au împărtăşit din experienţa şi viziunea lor participanţilor la cea de-a doua ediţie a conferinţei ”Leaders in Healthcare”, care s-a desfăşurat joi, 18 noiembrie, pe platforma MedicHub.

Abilitatea de a fi lider în medicină înseamnă, mai palpabil decât în alte domenii, o şansă la un viitor mai bun pentru comunitate. Specialişti care au contribuit semnificativ la dezvoltarea sistemelor în care acţionează au răspuns invitaţiei lansate de MEDIjobs şi MedicHub, pentru a oferi medicilor aflaţi la început de drum inspiraţie şi direcţie.

Prima prezentare a zilei, „Kindness, the business end of healthcare”, a venit de la Carmen Uscatu, cofondator al Asociaţiei Dăruieşte Viaţă. Alături de Oana Gheorghiu, a pornit în 2015 renovarea secţiei de Oncologie de la „Marie Curie”. Dar a fost imposibil de realizat, aşa că au zis în glumă să facă o clădire nouă. Din glumă, s-au apucat serios de treabă şi au ridicat o clădire de 9 etaje. Au decis că nu pot merge pe două viteze, în care anumite secţii vor fi în spitalul nou, şi altele în cel vechi, aşa că au decis să construiască şi a doua clădire. În acest moment lucrează cu consultanţi din Europa pentru realizarea master plan-ului şi proiectului. Au primit cea mai mare donaţie din România, 10 milioane de euro.

„Abordarea de către personalul medical trebuie să fie una diferită de ce se întâmplă acum. În acest moment pacientul nu e tratat cu empatie nu pentru că personalul medical nu îşi doreşte acest lucru, ci din lipsă de proceduri medicale, training al personalului în ceea ce priveşte comunicarea cu pacientul, lipsă de medicamente, mod de lucru între medici, lipsa tuturor specialităţilor în acelaşi loc. Personalului medical îi vine greu, face tot ce poate, dar ne-am săturat să facem doar cât putem în România, vrem să facem lucrurile la un alt nivel. (...) E normal să vii în spital cu încredere că problema ta va fi rezolvată de o echipă medicală, nu de un singur om”, a transmis Carmen Uscatu.

Investiţii pentru un viitor mai bun

„Managementul schimbărilor la scară largă şi investiţiile în medicină pentru un viitor mai bun” a fost subiectul detaliat de dr. Wargha Enayati, cardiolog şi antreprenor, fondatorul reţelei de sănătate Regina Maria, al Fundaţiei Regina Maria şi al Enayati Medical City, primul oraş medical din România.

„Sistemul privat s-a dezvoltat foarte tare, doar că s-a dezvoltat haotic. Nu se pot termina cazuri complicate într-un singur loc, cu o echipă multidisciplinară. Asta încercăm să facem aici [la Enayati Medical City]. Avem două spitale şi un rezidenţial pentru vârstnici. E un concept unic pentru seniori. Vrem să reuşim să fim un exemplu pentru alţii care să multiplice ce am făcut noi aici, să facă chiar mai bine”, a spus dr. Wargha Enayati, adăugând „Am avut întotdeauna oameni mai deştepţi în jurul meu. Rolul meu e de a sintetiza ideile care vin”.

Liderul trebuie să fie puternic şi să găsească soluţii

Periodic, unul dintre medici devine liderul grupului pe care îl coordonează, a amintit participanţilor dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti. Dincolo de competenţele profesionale, absolvenţii de medicină au nevoie de coordonare pentru a-şi dezvolta inteligenţa emoţională.

Medicul manager aminteşte că „liderul trebuie să fie puternic, să găsească soluţii. Medicul, cu siguranţă, poate fi supus greşelii, deşi nu îşi doreşte asta, însă trebuie să găsească soluţii pentru pacientul din faţa lui şi în acele momente trebuie să inspire întreaga echipă care este implicată în managementul unui caz, pentru a face ce e mai bine pentru pacient”.

Leadership autoritar şi participativ

În cadrul prezentării sale, „Rezilienţa sistemelor de sănătate în pandemia COVID-19, în România”, prof. dr. Alexandru Rafila, fost reprezentant OMS şi şeful Departamentului Microbiologie al UMF „Carol Davila”, a remarcat că leadershipul în ţara noastră a fost unul autoritar, autocratic, care nu a ţinut seama de sugestiile reprezentanţilor din sănătate. Specialistul este de părere că „trebuie să trecem la un leadership participativ, care implică participarea celor care vin din zona economică, reprezentanţi ai sănătăţii, din învăţământ. Dacă sunt parte din procesul de decizie, atunci participarea lor se va îmbunătăţi şi nu va mai fi o mare adversitate în procesul de adaptare la noile reguli”.
 

De asemenea, profesorul Rafila a pledat pentru regândirea sistemului de sănătate publică, mai exact a Institutului Naţional de Sănătate Publică. Sistemele de sănătate publică trebuie conduse de profesionişti medicali. „Noi am ajuns în situaţia să avem aproape jumătate din direcţiile publice conduse nu de medici, ci de ingineri sau avocaţi”.

Leadership în slujba sănătăţii publice

Şi masa rotundă virtuală cu tema „Leadership în era COVID” a semnalat nevoia unei colaborări mai strânse între medici, politicieni, precum şi alţi specialişti, în beneficiul sănătăţii publice. La dialogul moderat de dr. Răzvan Cherecheş, profesor în Sănătate Publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, au participat prof. dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, dr. Adrian Marinescu, director medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” şi dr. Nelu Tătaru, deputat.

Plecând de ideea că toţi liderii au avut o misiune dificilă în această pandemie, participanţii au încercat să identifice reuşitele şi eşecurile lor în România. Dr. Nelu Tătaru a remarcat că fiecare val pandemic a venit cu provocări diferite, primul fiind marcat de incertitudini la nivel mondial. Profesorul Emilian Popovici a constatat că „atât timp cât a primat decizia medicală, lucrurile au mers preponderent pozitiv”, iar în situaţiile în care a primat decizia politică - precum situaţiile în care Institutul Naţional de Sănătate Publică a făcut o recomandare, iar politicienii au luat o altă decizie -, lucrurile au evoluat negativ. De asemenea, „în momentul în care s-a ignorat o anumit informaţie care spunea că suntem într-o situaţie care necesita măsuri, şi politicul a văzut o altă faţetă sau o altă variantă de acţiune, care n-a fost cea corectă, lucrurile au evoluat negativ. Practic, rolul liderilor în sănătate este extrem de important atât timp cât ei sunt lăsaţi să decidă”. Specialistul a mai spus că deşi într-un context pandemic nu se pot separa problemele economice de cele de sănătate, iar la discuţii trebuie să participe toţi specialiştii, deciziile trebuie dimensionate în aşa fel încât la final cele de sănătate publică să dea nota definitivă. „Asta, dacă primează interesul de sănătate publică. Dacă primează alte interese, politice sau de altă natură, atunci sigur că lucrurile primesc o altă coloratură”, a completat specialistul.

La rândul său, dr. Adrian Marinescu s-a întrebat „cât de mult am învăţat noi toţi în aceşti doi ani de pandemie”, dacă începutul anului viitor, cu ceea ce ar putea însemna valul 5, ne va găsi mai pregătiţi - inclusiv să luăm decizii în mod echilibrat, în raport cu situaţia epidemiologică, şi nu pe baze emoţionale. „Dacă vom preveni infectarea, dacă vom creşte rata de vaccinare... (...) Pentru că dacă nu o vom face nici de data aceasta, atunci nu mai avem vreo explicaţie sau scuze. Până acum nu aveam suficientă experienţă, dar acum cred că ştim noi toţi: cei care decid, cei care transmit mesaje şi, până la urmă, cetăţeanul, pentru el şi pentru familia lui”.

Resurse umane şi legislaţie: aspecte cheie pentru un medic lider

Avocatul Dan Minoiu, partener în cadrul firmei de avocatură Muşat & Asociaţii, specializat în probleme de compliance asociate activităţii medicale, a vorbit despre importanţa cunoaşterii diferitelor implicaţii legale pe care le au multiplele roluri ale medicului în activitatea sa profesională – de exemplu, ca angajat în mediul public, colaborator în mediul privat, antreprenor, cadru didactic, membru al unei asociaţii. Alt aspect amintit a fost cel al malpraxisului – din punct de vedere tehnic şi din punct de vedere etic.

Îngrijirea prin compasiune a fost tema prezentării doctorului Nicolae-Iordache Iordache şi pledoaria sa. Compasiunea creşte aderenţa la tratament şi calitatea vieţii pacientului, face viaţa mai bună celor care o practică şi creşte profiturile unităţii medicale. Potrivit unui studiu citat de medic, 87% dintre pacienţii americani consideră compasiunea medicului un criteriu de selecţie mai important decât timpul de aşteptare necesar pentru consultaţie, mai important decât distanţa pe care trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la medicul respectiv şi decât preţul pe care trebuie să îl plătească pentru respectivul serviciu medical. În plus, „atât compasiunea, cât şi cinismul au gradul lor de contagiozitate”, a subliniat dr. Iordache.

O proporţie de 74% dintre persoanele confruntate cu o problemă de sănătate apelează la social media şi la căutarea pe Google, potrivit unui chestionar Gfk din 2017. „Este bine? Este rău? Asta este!”, a transmis  conf. dr. Mihai Craiu, fondatorul platformei Spitalul Virtual pentru Copii. Această realitate, spune pediatrul, înseamnă şi că medicul poate construi o relaţie cu potenţialul pacient/aparţinător în mediul respectiv, orientându-l pentru a căuta în mod corect informaţii de bună calitate.

Participanţii au putut urmări şi intervenţiile „medicilor talentaţi care au devenit manageri de succes” – şi au devenit manageri pentru că le pasă şi pentru că îşi doresc să performeze mai eficient, la standarde înalte, după cum au spus conf. dr. Raluca Teleanu, şefa secţiei de Neurologie Pediatrică la Spitalul „Victor Gomoiu” din Capitală, ş.l. dr. Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei de Neonatologie de la Spitalul „Marie Curie” şi dr. Oren Iancovici, fondator şi CMO al Centrelor Ares.

O altă sesiune interesantă a avut ca temă digitalizarea şi inovaţia în medicină, avându-i ca invitaţi pe dr. Horaţiu Ioani, fondatorul Neurocentrum, dr. Radu Veştemean, arhitect şef de informaţii şi cercetător principal la NirvSystem Corp - companie blockchain de îngrijire a sănătăţii cu sediul în Toronto, Canada, şi prof. dr. Elizabeta Popa, profesor la Weill Cornell Medical College, SUA.

Nu în ultimul rând, burnoutul medicilor este un subiect tot mai apăsător, care necesită soluţii concrete şi urgente, după cum au amintit şi participanţii la ultima sesiune a zilei. Despre îmbunătăţirea sănătăţii mintale şi a stării de bine au vorbit prof. dr. Doina Cosman, preşedinta Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, coach executiv dr. Iulia Deac, psihiatrul Gabriel Diaconu şi psihiatrul Mihai Bran, fondatorul ATLAS, precum şi prof. dr. Simona Rednic, preşedinta Societăţii Române de Reumatologie, şi internistul Nicolae Rednic.

DR. MARIANA MINEA