Pacienții cu cancer sunt cei mai expuși riscurilor comerțului ilegal de medicamente arată primul Raport de Monitorizare privind Comerțul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din România realizat de agenție de monitorizare Media Kompass.

 

Cele mai multe anunțuri de vânzare din online-ul românesc sunt pentru medicamente dedicate tratării cancerului și disfuncțiilor erectile, arată raportul care a analizat 2663 de anunțuri din perioada iunie 2016 – martie 2017. S-au monitorizat pagini din social media, forumuri și website-uri de specialitate.

Cele mai populare medicamente din anunțurile de cumpărare/vânzare sunt Humira, Avonex, Sutent( medicamentul oncologic cu cele mai multe anunțuri) și Nexavar.

Pacienții de cancer, cei mai expuși riscurilor comerțului ilegal

Cei mai expuși riscurilor comerțului ilegal de medicamente sunt pacienții cu cancer, din cauza lipsei timpului necesar identificării unei soluții pentru procurarea medicamentelor din surse autorizate, arată concluziile raportului.

„Un pacient care consumă un medicament cumpărat de pe internet, pentru că, din anumite motive, nu a avut acces la medicamente decontate de stat, este supus unor riscuri enorme. În acest context, credem că este nevoie de campanii de informare și educare a populației. Totodată, este necesară o legislație clară, care să susțină instituțiile abilitate în contracararea acestui fenomen. Nu în ultimul rând, permanentizarea monitorizării în zona online", a declarat directorul Media Kompass, Dan Miclea.

Din 174 de produse monitorizate, au fost identificate de anunțuri de vânzare sau cumpărare pentru 41 de medicamente dedicate pacienților oncologici. Peste 50% dintre anunțuri se refereau la produse folosite în tratamentul cancerului renal, de ficat, al tumorilor neuroendocrine ale pancreasului, al cancerului tiroidian sau al cancerului bronho-pulmonar fără celule mici.

Otravă pentru șoareci în medicamentele contrafăcute

În cazuri excepționale, s-au descoperit chiar și substanțe toxice, precum otravă de șoareci, în anumite medicamente contrafăcute. De cele mai multe ori, produsele contrafăcute conțin o cantitate necorespunzătoare (fie prea mică, fie prea mare) a substanței active sau aceasta poate chiar să lipsească sau să fie înlocuită cu o substanță cu alt scop terapeutic. Chiar dacă produsele respective nu sunt falsificate, acestea pot să nu fie transportate și depozitate corespunzător sau pot fi expirate, situație în care eficacitatea terapeutică poate fi alterată.

"Oamenii trebuie să înțeleagă că un medicament contrafăcut le poate face mai mult rău decât dacă nu își iau tratamentul'', declară Dan Zaharescu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). „România va avea Organizaţia de Serializare a Medicamentelor, Ministerul Sănătăţii acceptând această denumire în aprilie 2017. Această organizaţie are cinci fondatori, respectiv: ARPIM, APMGR, ADEM, ADRFR şi Colegiul Farmaciştilor din România. De altfel, în România avem de-a face cu unul dintre cele mai mari proiecte din Uniunea Europeană din punct de vedere al dimensiunii lui. Avem aproximativ 8.000 de farmacii, peste 400 de spitale, peste 400 de distribuitori, una dintre cele mai bune infrastructuri de internet (acces fix sau mobil) - mecanismul principal de verificare a medicamentelor, 10 furnizori de soluţii IT care acoperă 90% din farmacii. Din păcate, infrastructura IT din spitale este eterogenă şi sărăcăcioasă”, a mai adăugat Dan Zaharescu în cadrul evenimentului.

Comerțul online de medicamente, nereglementat în România

Un proiect de lege care ar urma să stabilească cadrul legal pentru funcționarea farmaciilor online se află în proces de adoptare la Camera Deputaților, după ce, la finalul lunii mai 2017 a primit avizul favorabil al Guvernului României. Respectivul proiect legislativ reglementează și vânzarea de produse medicamentoase prin intermediul internetului, însă doar a celor care se eliberează fără prescripție medicală.

„Ne confruntăm cu o lipsă de consecvență în ceea ce privește politicile și reglemetările cu repercursiuni asupra sectorului farmaceutic, dar, mai ales, asupra pacientului”, declară Consilierul de Stat din Departamentul de Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale, Conf. Dr. Diana Loreta Păun. „Ca endocrinolog, vă spun că m-a mirat frecvența mare a contrafacerii medicamentației hormonale, dar sper ca tocmai concluziile acestui raport să poată reprezenta fundamentul deciziilor viitoare în ceea ce privește politica medicamentelor.”

Dr. Laszlo Atilla, președintele Comisiei de Sănătate Publică din Senatul României, se declară optimist în fața acestui raport. „Trebuie să vă mărturisesc că îmi place criza, pentru că criza este acel moment când, dacă există bunăvoință, putem modifica legislația într-un domeniu unde datorită șovăielilor a apărut această criză. Dacă vă uitați în istorie acestea sunt momentele în care, dacă s-a intervenit, s-a creat sustenabilitate și stabilitate.”

La rândul său, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania, Cezar Irimia, a afirmat, în cadrul conferinței de lansare a raportului, că țara noastră se confruntă cu exporturi paralele, dar și cu o politică "proastă” a medicamentului.

„Medicamentele noastre nu le găsim, ceea ce ne determină să apelăm la piața neagră. Sistemul nu ne asigură medicația vitală supraviețuirii. (...) În acest moment ne confruntăm cu multiple probleme de aprovizionare cu medicamente în spitale și în retail. O proastă politică a sistemului sanitar din România, fără o strategie corectă, coerentă — cu asta ne confruntăm zi de zi", a atenționat Cezar Irimia.

Riscul ca produsele medicamentoase procurate online să fie contrafăcute este foarte ridicat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, sunt falsificate.