Monografia „Pandemia COVID-19 în România. Aspecte clinice şi epidemiologice”, o sinteză a cunoştinţelor ştiinţifice acumulate pe plan internaţional şi coroborate cu experienţa clinică şi cercetarea unora dintre cei mai reputaţi specialişti din România, a fost lansată, joi, la Academia Română.

Academia Română a lansat, joi, în Aula instituţiei, monografia „Pandemia COVID-19 în România. Aspecte clinice şi epidemiologice”, o lucrare ştiinţifică realizată sub coordonarea acad. Victor Voicu, a acad. Costin Cernescu şi a prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române.

„Lucrarea, apărută la Editura Academiei Române, prezintă o sinteză a cunoştinţelor ştiinţifice la zi, acumulate pe plan internaţional şi coroborate cu experienţa clinică şi cercetarea fundamentală a unora dintre cei mai reputaţi specialişti din România. Astfel, lucrarea este probabil cel mai amplu volum dedicat COVID-19 apărut la nivel mondial până la această dată”, au arătat reprezentanţii Academiei Române.

„Afectarea complexă a organismului, la niveluri multiple, metodele de tratament care au fost validate de studii ştiinţifice, mijloacele de prevenţie care şi-au dovedit eficienţa şi multe alte aspecte îşi găsesc locul în paginile cărţii. Scopul acestui efort este ca specialiştii din linia întâi şi, prin ei, întreaga populaţie să beneficieze de progresele pe care ştiinţa este obligată să le facă într-un ritm extraordinar de rapid în această criză fără precedent”, a afirmat acad. Victor Voicu.

Volumul este rezultatul colaborării a 44 de profesori universitari, medici specialişti, şi cercetători care sintetizează, în peste 400 de pagini, teme de importanţă şi actualitate precum: etiologia epidemiei SARS-COV-2, modul de transmitere şi factorii de risc, mecanismele patogene, răspunsul imun, tabloul clinic şi diagnosticul clinic, diferenţial şi paraclinic, situaţia bolilor clinice în contextul pandemiei COVID-19 (ex. bolile cardio-vasculare, hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă, diabetul zaharat, obezitatea etc). Capitole importante sunt dedicate tratamentului COVID-19 în secţiile de terapie intensivă, tratamentului cu plasmă de convalescent, dar şi unor teme intens dezbătute public precum impactul infecţiei cu SARS-COV-2 asupra activităţii secţiilor clinice non-COVID, inclusiv cele chirugicale.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat, în cadrul evenimentului, că a retrăit, alături de corpul medical, exact etapele descrise în această lucrare atunci când a citit-o:

„Citind această carte, am regăsit toată această perioadă de aproape patru luni până în 15 iunie. În prima săptămână din iunie, am avut cele mai puţine cazuri şi, după 15 iunie, am intrat în a doua cocoaşă a primului val. Să vedem zilele următoare dacă putem stabiliza. În această monografie văd o îmbinare perfectă a evoluţiei din România, dar şi a evoluţiei predecesoare din China, Iran, Italia, Spania, Franţa. Retrăiesc, alături de corpul medical, exact etapele descrise”.