Oana Vîrban este un medic pediatru care se bucură de o bună popularitate online, cu atât mai mult cu cât, în era vitezei, pacienţii şi părinţii lor au nevoie de sfaturi şi actualizări ale informaţiilor în timp real.
De ce aţi ales să deveniţi medic şi de ce aţi ales pediatria?
Dr. Oana Vîrban: Visul de a deveni medic vine din copilărie. Ştiţi cum toţi copiii sunt întrebaţi ce vor să se facă şi ei răspund: „medici”? Aşa şi eu. De când mă ştiu, de la vârsta de 3 - 4 ani, acelaşi răspuns am avut. Nu a variat absolut niciodată, aşa că decizia a fost luată şi, de atunci, a fost un curs lin spre a deveni medic.
De ce? Totuşi drumul e unul foarte greu, cu blocaje...
Dr. Oana Vîrban: Nu am avut neapărat blocaje. Toată lumea m-a întrebat dacă sunt sigură că vreau să devin medic, că este foarte, foarte greu, că e mult de învăţat, că, practic, înveţi toată viaţa. Nu mă tem niciodată de lucrurile grele, îmi place să muncesc, sunt extrem de determinată când îmi propun ceva şi vreau să duc până la capăt, îmi place să învăţ, să aflu lucruri noi, să descopăr şi am luat-o ca pe un fel de a vedea dacă sunt în stare să îmi propun şi să realizez tot ce am visat eu. Şi am reuşit în cea mai mare parte. Dacă au fost obstacole? Nu aş putea să spun. Întotdeauna părinţii mei m-au sprijinit, mi-au oferit tot ce a fost posibil din punctul lor de vedere pentru a ajunge în acest punct şi, cu sprijinul lor, am ajuns.
De ce pediatrie?
Dr. Oana Vîrban: Asta este o întrebare mai grea, pentru că nici eu nu mi-am dat seama de la început că vreau să devin medic pediatru. Am cochetat cu mai multe specialităţi şi, când a fost momentul să aleg, s-a întâmplat între două specialităţi, Cardiologie şi Pediatrie. În primul an de Facultate, am ajuns la Camera de Gardă a Spitalului Judeţean de Pediatrie din Galaţi. E un spital mare, în care vezi tot felul de cazuri. Îmi aduc aminte extrem de bine momentul în care a venit un copil cu tetrapareză spastică şi mi-am spus, din momentul acela, că eu mi-aş dori să ajut aceşti copii, pentru că ei nu au niciun fel de voce, nu ştiu să spună ce îi doare exact, cum îi putem ajuta, să ne ghideze şi am vrut să dau o voce acestor copii şi să îi ajut cum pot eu mai bine. Şi cred că de acolo a pornit totul.
Cum este interacţiunea cu pacienţii tăi, mai ales că unii vorbesc, alţii nu prea.
Dr. Oana Vîrban: Interacţiunea este minunată. Chiar dacă sunt non-verbali, asta nu înseamnă că nu comunică. Comunică într-un milion de feluri. De la felul în care plâng, felul în care râd, felul cum interacţionează cu tine ca om, cum te prind de mânuţă, toate gesturile constituie un mod non-verbal de a comunica. Noi, ca pediatri, luăm familia ca un tot. Este un fel de a descurca între ce înseamnă cu adevărat copilul şi ce încearcă el să comunice şi cum percep părinţii că comunică copilul aceste semne şi simptome. Luând din ambele părţi, ajungem la un tot unitar în speranţa că ajungem să descoperim dacă copilul are vreo problemă sau nu şi să rezolvăm această problemă.
Cum vă ajută sau cum vă împiedică în meserie notorietatea din social media?
Dr. Oana Vîrban: Eu nu o văd ca pe o notorietate. Cel puţin nu încă. Încerc întotdeauna să fiu foarte focusată pe ceea ce fac şi să nu îmi schimb punctele de vedere. Mă ajută prin faptul că pot interacţiona mai bine cu pacienţii pe care îi am deja şi pot să am şi alţi pacienţi. Cu ce mă împiedică? Probabil din punctul de vedere al faptului că toată lumea pe social media are un punct de vedere care nu întotdeauna coincide cu punctul meu de vedere sau cu punctul medical de vedere. Şi atunci este o luptă continuă în a demonstra că anumite lucruri au baze ştiinţifice şi în a ghida părintele sau copilul, dacă e destul de mare, în a lua deciziile corecte din punct de vedere medical.
Şi cum faceţi asta?
Dr. Oana Vîrban: Păi, încerc să le explic, să traduc noţiunile acestea ştiinţifice care sunt foarte greu de înţeles pentru cineva care nu are o bază medicală, să ajungă la modul în care pot fi înţelese, scriu foarte multe articole despre diverse teme, despre boli, despre orice şi încerc să explic anumite lucruri care, foarte multe din ele sunt bătute în ideologia noastră şi care poate nu au o bază ştiinţifică, şi să le arăt de ce ar fi aşa şi nu în felul în care sunt, de fapt, percepute.
Cine nu a auzit încă de dvs. pentru ce ar putea să vă caute?
Dr. Oana Vîrban: Pentru o multitudine de lucruri. Dacă nu sunteţi pacienţi de-ai mei, pe care să îi cunosc, cel mai frecvent, pentru interpretarea de analize. Trebuie să avem foarte, foarte mare grijă pentru că analizele diferă la fiecare grupă de vârstă. Nu întotdeauna intervalele de referinţă pe care le avem noi pe analize coincid şi cu grupa de vârstă a copilului şi atunci e nevoie de un om specializat să se uite pe ele, interpretând în funcţie de antecedentele pe care le are copilul. Eu întotdeauna solicit detalii în mailul în care sunt ataşate analizele: de ce s-au făcut analizele, ce antecedente are, ca să îmi dau seama cum arată, de fapt, analizele.
Şi, în al doilea rând, pentru consultaţii care pot varia de la diversificare, puericultură, creşterea copilului – nou-născut şi sugarul mic, despre diferite afecţiuni, febră, cum să o tratăm, care sunt simptomele, dacă e necesar să mergem la Camera de Gardă sau putem să manageriem acasă. Cam asta este plaja de adresabilitate în cadrul cabinetului meu online.
Ce zone geografice acoperiţi?
Dr. Oana Vîrban: Inclusiv internaţional. Din toată Europa mi s-au adresat: Anglia, Germania, dar cel mai frecvent rămâne România, cu Bucureşti şi zona Ilfov.
Ce îi face pe cei din Diaspora să se adreseze unui medic din România?
Dr. Oana Vîrban: Cred că bariera lingvistică este principalul motiv, pentru că de foarte multe ori mi-au spus că, deşi ei vorbesc limba respectivă, nu reuşesc să-i facă pe medici să înţeleagă ce vor exact. Mai mult, în celelalte ţări din Europa sunt foarte stricţi din punct de vedere al adresabilităţii la doctor: nu te duci la doctor pentru orice, anumite patologii nu se investighează decât de la o anumită vârstă. Oamenii se simt mai confortabil să vorbească cu un doctor care vorbeşte aceeaşi limbă şi poate înţelege problemele lor. Şi poate să le ofere o soluţie.
Ce vă doriţi pe viitor?
Dr. Oana Vîrban: Îmi doresc ca acest proiect să crească, să ajut din ce în ce mai mulţi copii de peste tot. Aş vrea să cresc împreună cu pacienţii mei, pentru că şi ei cresc ca şi mine şi să dezvoltăm acest proiect frumos şi să ajungă la cât mai multă lume ca să putem ajuta cât mai mulţi părinţi să-şi crească frumos copiii.