Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală - cel mai înalt nivel de alertă, după ce aproximativ 16.000 de cazuri, dintre care cinci mortale, au fost deja raportate în 75 de ţări.


Decizia a fost anunţată în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva de către directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la două zile după ce un comitet de urgenţă al OMS format din experţi în această boală s-a reunit pentru a evalua epidemia şi implicaţiile acesteia asupra sănătăţii publice, precum şi oportunitatea declarării urgenţei sanitare, care obligă reţelele naţionale de sănătate să intensifice măsurile de prevenire, informează EFE şi Agerpres.

„Am decis să declar o urgenţă de sănătate publică de nivel internaţional în ceea ce priveşte epidemia de variolă a maimuţei”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. 

Printre criteriile folosite de OMS pentru a declara această urgenţă, a spus şeful OMS, se numără faptul că „virusul se transmite rapid în multe ţări în care nu au existat cazuri până acum”. El a mai precizat că riscul de infectare cu variola maimuţei este ridicat în Europa, unde se înregistrează 80% din cazuri, el rămânând la un nivel moderat în toate celelalte regiuni, inclusiv în Africa, unde boala este endemică de zeci de ani.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a subliniat că, în pofida alertei globale, epidemia „este concentrată mai ales în rândul bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi, în special al celor cu parteneri multipli”, un grup pentru care a cerut asistenţă şi informaţii despre boală. „Asta înseamnă că este o epidemie care poate fi oprită cu ajutorul strategiilor potrivite în grupurile potrivite”, a spus el, citat de dpa.

Acest lucru trebuie să se facă prin măsuri care să protejeze demnitatea şi drepturile omului din comunităţile afectate, deoarece, „stigmatizarea şi discriminarea pot fi la fel de periculoase ca orice virus”.

Variola maimuţei este mai puţin periculoasă şi contagioasă decât variola umană, care a fost eradicată în 1980. Cu toate acestea, poate provoca decesul. Simptomele includ febră, erupţii cutanate extinse, leziuni ale pielii şi ganglioni limfatici umflaţi, după o perioadă de incubaţie de cinci până la 21 de zile.

OMS nu recomandă deocamdată vaccinarea în masă, scrie ageţia Kyodo News.

Este pentru a şaptea oară când OMS declară o urgenţă internaţională (un mecanism iniţiat în 2005), după ce a făcut acest lucru pentru gripa A în 2009, Ebola în 2014 şi 2018, poliomielita în 2014, virusul Zika în 2017 şi coronavirusul COVID-19 în 2020, această urgenţă sanitară globală fiind încă în vigoare.

Declararea unei situaţii de urgenţă de sănătate publică de interes internaţional este cel mai înalt nivel de alertă al OMS, dar nu are consecinţe imediate. Acest nivel de alertă este declarat în situaţii „grave, bruşte, neobişnuite sau neaşteptate” şi care pot necesita „o acţiune internaţională coordonată”. Nivelul de alertă este menit să alerteze guvernele ca să ia măsuri pentru a proteja populaţia, poate contribui la creşterea gradului de conştientizare, precum şi la creşterea cooperării internaţionale, a cercetării şi a finanţării, subliniază dpa.

 




Alergologia