Persoanele care petrec mai mult de o oră în raioanele alimentare, pentru a citi etichetele cu compoziţia fiecărui produs, s-ar putea confrunta cu o tulburare denumită ortorexie sau obsesia mâncatului sănătos.

În prezent, nu există un consens ştiinţific în ceea ce priveşte ortorexia. Două teorii susţinute cel mai frecvent se referă fie la clasarea printre tulburările de comportament alimentar, fie printre tulburările obsesive de comportament, informează La Presse.

Ortorexia, care face obiectul unui număr mic de cercetări, poate fi identificată printr-un test alcătuit din zece întrebări şi elaborat de Steven Bratman, medic american care a dat în 1995 acest nume unei tulburări de care suferea chiar el.

„Dacă pacientul face distincţie între alimentele sănătoase şi nesănătoase, dacă resimte emoţii puternice, disproporţionate chiar, în legătură cu alimentele nesănătoase, şi dacă acest lucru are un impact asupra vieţii sale cotidiene, suferă probabil cu ortorexie”, a rezumat Alexandre Chapuy, psiholog francez din Montpellier.

Ortorexia are, în oarecare măsură, similitudini cu anorexia, precizează el, dar există şi o diferenţă între cele două: un ortorexic nu vrea să piardă în greutate, obiectiv pe care îl urmăreşte o persoană cu anorexie.

„Persoanele ortorexice urmăresc în măsură mai mică să-şi pună în valoarea imaginea corporală, estetică, ele îşi privesc corpul prin prisma sănătăţii”, a precizat dieteticiana Laurence Myr.

Mai mult decât dorinţa de a fi într-o stare bună de sănătate, „le e teamă să nu fie otrăvite de pesticide sau de alimente, să moară de cancer”, a detaliat Alexandre Chapuy.

Aceste persoane adoptă regimuri alimentare stricte, care nu sunt, în sine, problematice, „atâta timp cât nu suferă, nu se izolează, iar sănătatea nu le este afectată”, a subliniat psihologul.

Totuşi, din punctul de vedere al dieteticienei Laurence Myr, persoanele care urmează regimuri specifice, suprimând anumite tipuri de ingrediente, ar putea fi mai înclinate spre a dezvolta o tulburare alimentară.

„Dezvoltarea unor comportamente extrem de stricte, aşa cum face o persoană ortorexică, duce la tulburări sociale”, alimentate de practicile „sănătoase”, elogiate pe reţelele sociale, care pot duce la orientarea către un comportament obsesional nefast, a adăugat ea. Mai ales că încrederea consumatorilor este slăbită, pe fundalul scandalurilor agro-alimentare recente, cum ar fi contaminări ale ciocolatei cu bacterii.

Dieteticiana Laurence Myr spune că a constatat o creştere a numărului său de pacienţi care suferă de ortorexie, dar cifrele oficiale, privind amploarea acestei tulburări în lume, sunt neclare, din cauza lipsei unui diagnostic precis. Ea a constatat totuşi o prevalenţă a fenomenului la sportivi, studenţi în domeniul sănătăţii, cercetători sau dieteticieni.