Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) atrage atenţia asupra dezechilibrelor ce s-ar putea produce în sistemul sanitar din cauza creşterilor salariale implementate de la 1 martie. Banii rămaşi spitalelor pentru achiziţia de materiale sanitare şi servicii medicale vor fi tot mai puţini, lucru care va duce la degradarea actului medical, cu efecte directe asupra pacienţilor, se arată în comunicatul de presă remis de PALMED.

„Salutăm creşterile salariale din sistemul public, acestea reprezentând o normalizare a situaţiei şi o decizie care ar putea tempera exodul medicilor. Sigur, nici o valoare a unui venit nu poate înlocui o politică coerentă de dezvoltare şi de investiţii, care să ducă în final la un act medical performant, în beneficiul pacientului. Ceea ce imputăm categoric este însă felul în care factorii de decizie aleg să acopere aceste cheltuieli, lăsând tocmai pe umerii pacientului consecinţele creşterilor. Pe scurt, banii sunt aceiaşi, dar acoperă într-o proporţie tot mai mare salarii, şi nu servicii”, declară Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED.

“În acest moment, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu plăteşte salarii, ci servicii prestate. Mai exact, din bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, jumătate merge către plata serviciilor, la care se adaugă o sumă separată pentru acoperirea cheltuielilor salariale. Un calcul simplu arată că aproape 60% din bugetul FNUASS merge acum către spitale, prin servicii şi transferuri. În pasul 2, o analiză pe bugetul din 2017 al unui spital judeţean de urgenţă, la întâmplare selecţionat, arată că 75% din bani au mers către cheltuieli salariale, sumă care depăşeşte încasările din prestarea de servicii, plus subvenţiile FNUASS”, se mai arată în comunicatul PALMED.

80-85% din bugetul unui spital se va duce pe salarii

Preşedintele PALMED, Cristian Hotobac, atrage atenţia că în urma luând în calcul şi regulamentul de sporuri negociat zilele acestea, ponderea cheltuielilor cu personalul să atingă 80-85% din totalul veniturilor unui spital.

“Ce înseamnă asta? Tot mai puţini bani vor fi alocaţi pentru materiale sanitare, dispozitive, ceea ce nu poate însemna decât un act medical tot mai puţin performant, oricât de implicaţi ar fi medicii.

În acest context, solicităm o regândire urgentă a două elemente esenţiale: tarifele pentru servicii şi contribuţia personală. Fără o creştere a tarifului pentru serviciile medicale, sistemul public se vede în imposibilitatea de a-şi achita obligaţiile către personal, având nevoie de un sprijin constant şi în creştere din partea FNUASS. În acest context, sistemul privat este discriminat în mod repetat: furnizorii de servicii medicale private nu au, în mod firesc şi normal, acces la FNUASS pentru a acoperi cheltuieli, dar nici nu pot face acest lucru prin încasarea unei sume care să acopere costul real, cu titlul de “contribuţie personală”, neexistând un fundament legal în acest sens. Suntem constant în discuţii pe această temă cu factorii de decizie. În momentul în care ceea ce încasezi nu-ţi acoperă costurile şi nici nu ai voie să le acoperi în mod legal, sigur că te gândeşti la utilitatea contractării. În plus, presiunea salarială a crescut enorm în ultimii doi ani şi ca urmare a măsurilor fiscale”, susţine Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.