Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România (SOGR) recomandă tuturor medicilor obstetricieni să discute pe larg cu pacientele lor gravide sau care alăptează aspectele legate de vaccinarea împotriva COVID-19, se arată într-un comunicat al Societăţii.

Potrivit SOGR, discuţia trebuie să ofere informaţii echilibrate, balansate, nedirecţionate, să prezinte într-un limbaj accesibil datele ştiinţifice şi consensurile elaborate de grupurile internaţionale de experţi prezentate în continuare.

Trebuie subliniat ce se ştie sigur, dar şi ce nu se ştie încă, explicând riscurile mamei şi fătului în momentul îmbolnăvirii cu COVID-19 şi severitatea bolii, eficienţa vaccinului, datele limitate încă de siguranţă a vaccinului la gravide şi motivul acestei limitări. De asemenea, faptul că reacţiile adverse sunt aceleaşi ca în populaţia generală, şi ca frecvenţă, şi ca intensitate.

Decizia de a se vaccina sau nu trebuie să rămână a pacientei, după ce a primit toate informaţiile şi răspunsurile la întrebările ei din partea obstetricianului.

Trebuie să fie discutate şi gradul de expunere al gravidei la locul de muncă, la domiciliu, precum şi măsura în care îmbolnăvirea ei pune la risc membrii familiei, şi mai ales dacă aceştia au comorbidităţile cunoscute pentru COVID-19.

Decizia referitoare la vaccinare trebuie să fie autonomă şi asumată de gravidă sau de femeia care alăptează.

Gravidele sau femeile care alăptează şi care la finalul discuţiei aleg să nu se vaccineze trebuie susţinute în decizia lor, la fel ca şi cele care vor dori să se vaccineze. Pentru prima categorie medicul trebuie să reitereze importanţa prevenţiei îmbolnăvirii prin metodele foarte cunoscute: mască, distanţare, igienă, etc.

SOGR solicită autorităţilor să nu restricţioneze accesul gravidelor sau femeilor care alăptează la vaccinarea COVID-19, aşa cum nu este restricţionat nici în UE sau SUA.

De asemenea, SOGR solicită nuanţarea mesajului de către cei aleşi ca vectori de promovare, pentru a nu mai auzi cuvinte precum: „nu vaccinăm gravidele, nu este sigură vaccinarea la gravide, etc.”

Următoarele date sunt certificate de studiile ştiinţifice (date publicate la sfârşitul lunii decembrie 2020 - ianuarie 2021):

• Gravidele simptomatice cu boală COVID-19 sunt la un risc mai mare de a dezvolta forma severă decât femeile simptomatice COVID-19 care nu sunt gravide.
• Deşi riscul absolut pentru forma severă COVID-19 este mic, există un risc mai mare de internare în ATI, de necesitate de suport ventilator, ECMO şi deces la gravidele simptomatice COVID-19 faţă de femeile COVID-19 simptomatice negravide.
• Gravidele cu diabet, obezitate sunt la un risc şi mai mare de boală COVID-19 formă severă decât gravidele fără aceste comorbidităţi.
• Grupurile de experţi internaţionali (ACOG, CDC, JCVI, RCOG) sunt de acord că gravidele reprezintă o populaţie cu risc înalt, alături de pacienţii cu cancer, obezitate, diabet, boli renale, cardiace, fibroză chistică, imunosupresie etc., toţi dezvoltând forme severe de COVID-19; aceasta cu atât mai mult cu cât gravida are oricare dintre aceste comorbidităţi.
• Cele două vaccinuri COVID-19 existente acum în România nu au fost testate pe gravide. De aceea nu există date specifice de siguranţă pentru sarcină. Studiile DART (Data from Developmental and Reproductive Toxicity) elaborate de Moderna şi publicate în 4 decembrie 2020 arată lipsa oricăror efecte adverse asupra reproducerii şi dezvoltării embrionare la şoarece. Studiile DART ale lui Pfizer-BioNtech sunt aşteptate în scurt timp şi sunt date preliminare că vor arăta aceeaşi lipsă de efecte adverse asupra reproducerii.
• Ţinând cont de mecanismul de acţiune al acestor vaccinuri şi de rezultatele studiilor clinice de fază II şi III, este de aşteptat ca eficienţa şi siguranţa vaccinurilor la gravide să fie aceleaşi ca în cazul femeilor negravide (ACOG, 2021).
• Sunt planificate să înceapă în SUA studii pe gravide încă din ianuarie 2021.
• Există doar un lot foarte mic de femei (voluntare în studiile clinice) care au rămas gravide accidental pe parcursul administrării vaccinului. Datele acestora sunt urmărite, dar nu au fost încă finalizate.
• Se aşteaptă date de la cele 330.000 de gravide care lucrează în sistemul de sănătate SUA şi care beneficiază de vaccinare prioritară în prezent. Se estimează că majoritatea se vor vaccina.
• Numeroase vaccinuri se administrează în timpul sarcinii de zeci de ani (cele care nu conţin virus viu atenuat). De exemplu: vaccinul gripal, vaccinul DTPa (diftero-tetanopertussis) sunt administrate în sarcină şi nu au fost descrise efecte adverse la mamă sau la făt. Vaccinurile COVID-19 au îndeplinit aceleaşi standarde înalte de siguranţă în procesul aprobării lor ca şi cele amintite mai sus.

Recomandările ACOG (21 decembrie 2020):

1. Nu există date că vaccinurile COVID-19 sunt contraindicate în sarcină. Gravidele trebuie să fie libere să decidă dacă se vaccinează sau nu.

2. Nu este necesară amânarea obţinerii sarcinii după terminarea vaccinării cu ambele doze de vaccin.

3. Prin mecanismul lor de acţiune, se consideră că vaccinurile nu cresc riscul de infertilitate.

4. Dacă o femeie rămâne gravidă după prima doză, a 2-a doză trebuie administrată conform protocolului.

5. Testul de sarcină nu este necasar înainte de administrarea vaccinului.

6. Vaccinul gripal şi vaccinul DTPa trebuie făcute în sarcină la interval de minimum 14 zile de la administrarea vaccinului COVID-19.

7. Imuoglobulina anti-D nu interferă cu răspunsul imun al vaccinului şi trebuie facută în continuare conform protocolului.

Recomandările ABM (14 decembrie 2020):

1. Femeile care alăptează nu au fost incluse în studiile clinice, dar datele sugerează că vaccinul nu trece în lapte şi în orice caz nu poate acţiona asupra nou-născutului. Dacă vaccinul COVID-19 este înghiţit şi nu injectat intramuscular, este supus digestiei şi inactivat imediat.

2. O gravidă vaccinată COVID-19 în sarcină este foarte probabil să transmită anticorpi nou-născutului prin lapte şi să îi ofere astfel acestuia o anumită imunitate, imunitate ce va fi crescută ulterior prin continuarea alăptării.

Recomandările RCOG, JCVI (30 decembrie 2020):

1. Ca măsură de prevedere, nu este încă recomandată de rutină vaccinarea la gravide, din cauza lipsei de date. Cu toate acestea, este recomandat gravidelor clinic vulnerabile să discute opţiunea vaccinării cu medicul lor, deoarece comorbidităţile acestora le conferă un risc foarte crescut de a dezvolta complicaţii grave ale bolii COVID-19. De asemenea, gravidele care lucrează în sistemul medical sau de îngrijire socială trebuie să discute opţiunea vaccinării.

2. Nu există niciun risc cunoscut al vaccinării COVID-19 pentru femeile care alăptează.

3. Aceste recomandări se bazează pe situaţia de moment, până când datele clinice vor permite ca vaccinarea să fie recomandată de rutină tuturor gravidelor.

SOGR va updata actuala poziţie pe măsură ce vor fi disponibile noi date ştiinţifice. SOGR îşi exprimă convingerea că un vaccin eficient în pandemia COVID-19 trebuie să fie un vaccin care să poată fi administrat şi gravidelor. Până atunci, ne dorim o comunicare corectă a informaţiei adresată pacientelor din partea membrilor noştri şi din partea autorităţilor, se arată în comunicatul semnat de Biroul Executiv al SOGR şi de preşedintele SOGR, prof. dr. Radu Vlădăreanu.