Laurenţiu Mihai, preşedintele CNAS, consideră că se impune o dezbatere publică despre contribuţiile pentru sănătate, printre cele mai mici din Uniunea Europeană, dar în schimbul cărora românii aşteaptă servicii medicale de calitate comparabilă cu a celorlalte ţări.

Vorbim de 5 milioane de contribuabili pentru o populaţie de 19 milioane de români. Contribuţiile pentru sănătate, ca procent din venituri, sunt printre cele mai mici din UE, aplicate, de asemenea, pe unele dintre cele mai mici salarii din Uniune.

”Vorbim de sistemul de sănătate bazat pe asigurări sociale din România şi pe finanţarea absolut insuficientă. Avem în România, conform legii, asigurări sociale de sănătate obligatorii. Dacă mă uit însă la faptul că sunt aproape 5 milioane de contributori pentru aproximativ 19 milioane de persoane, constat că obligaţia din lege a cam dispărut. Cred că e momentul să ne întrebăm ca societate dacă ne dorim asigurări sociale de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe taxare generală şi plată de la buget, cât suntem gata să plătim pentru servicii de sănătate şi cine să suporte acea plată”, a spus şeful CNAS, într-o conferinţă de presă.

”Bugetul anului 2018 faţă de anul trecut prevede o creştere de 4,5 miliarde de lei, adică undeva peste 15,5%”, precizează preşedintele CNAS. ”Această creştere este repartizată pe domenii de asistenţă medicală. De exemplu, pentru medicina de familie avem o creştere de 17% faţă de anul trecut, adică aproape 2 miliarde de lei. În termeni procentuali, din totalul asistenţei medicale înseamnă 7,1% faţă de 6,9%, cât a fost în 2017. Creşterile sunt alocate şi pentru celelalte domenii de asistenţă medicală. Pentru că a existat discuţie aprinsă referitoare la medicina primară, aş repeta încă o dată cifrele legate de valoare minimă garantată a punctului. Vorbim de valoarea punctului minim garantat per capita, pentru fiecare asigurat pe care îl are în listă - la 5,6 faţă de 4,8, iar per serviciu, de la 2,2 la 2,6. Aceasta este valoarea minim garantată.”

 

Sistemul informatic depăşit

Preşedintele CNAS declară că face toate eforturile pentru eliminarea deficienţelor şi îmbunătăţirea sistemului informatic, fără ca acesta să fie întrerupt, aşa cum se întâmplă în prezent.

”Funcţionarea sistemului public de sănătate din România este imposibilă în lipsa sistemului informatic. Suntem conştienţi de problemele lui. Vorbim de un sistem care a demarat acum 11 ani, nu a început cu dreptul. Deja o parte a sistemelor, atât în ceea ce priveşte echipamentul, cât şi aplicaţiile, sunt vechi. Adăugăm în fiecare zi date noi, dar şi aplicaţii noi şi efortul de a-l ţine funcţional este mare, dar ne aparţine în întregime. Modul în care îl accesăm va trebui să fie acela care să permită îmbunătăţirea lui în timp ce îl folosim, orice îmbunătăţire trebuie făcută în timp ce funcţionează”, precizează şeful CNAS.

Acesta menţionează că nu se află în poziţia de a discuta punerea sub semnul întrebării sau renunţarea la sistemul informatic actual. De asemenea, precizează că CNAS urmează să achiziţioneze în scurt timp servicii de mentenanţă pentru sistemul informatic.

 

Sursa: Agerpres