Pandemia de COVID-19 l-a determinat pe profesorul Daniel Coriu să candideze pentru o funcţie de coordonare la Colegiul Medicilor din România (CMR) pentru a încerca să schimbe lucrurile cu privire la statutul medicilor în societate şi la modul în care aceştia îşi fac datoria. Într-un interviu acordat MedicHub, profesorul Coriu arată care sunt planurile sale pe termen mediu şi lung şi cum vrea să schimbe modul în care funcţionează instituţia în fruntea căreia tocmai a fost ales. Unul dintre planurile medicului se referă la modul în care CMR îi va apăra pe medici. „Vom lupta pentru fiecare medic în parte, pentru apărarea lui, pentru instalarea lui într-un loc de muncă prietenos, pentru ajutorarea lui în relaţia cu colegii şi şefii ierarhici”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu. Pe termen lung, preşedintele CMR arată că vrea să înfiinţeze un Oficiu Naţional de Indemnizare a Accidentelor Medicale, a Afecţiunilor Iatrogene, după model francez, prin care culpa medicală să fie clar definită.


Domnule profesor, ce vă propuneţi pentru perioada mandatului de la Colegiul Medicilor din România?

Prof. dr. Daniel Coriu: Colegiul Medicilor din România este o instituţie cu 55.000 de medici şi care reprezintă corpul medical în relaţie cu societatea, cu pacienţii noştri, cu instituţiile statului român, dar, mai ales, este instituţia profesională a medicului român. Din păcate, percepţia actuală este că CMR a devenit cu trecerea timpului, o organizaţie birocratică, o organizaţie cu scop punitiv. CMR, de fapt, a rămas în urma vremurilor, el trebuie reorganizat şi modernizat. Studiem încă modele moderne de restructurare. Aceasta se impune pe termen foarte scurt. Trebuie sa schimbăm percepţia medicilor pe termen foarte scurt, deoarece trebuie să absorbim tinerii medici dezamăgiţi de sistem, care pleacă spre alte ţări. De asemenea, trebuie să revigorăm încrederea medicilor că suntem un organism prietenos, protectiv pentru independenţa lor profesională, dar avem nevoie, în aceeaşi măsură, şi de recâştigarea încrederii pacienţilor în actul medical. Pe termen mediu, vom lupta împotriva impunerii artificiale a unor reguli şi norme de diagnostic şi tratament, care nu întotdeauna au avut girul societăţilor profesionale, inducând multă nemulţumire în relaţiile contractuale dintre furnizorii de servicii medicale, mai ales a medicilor de familie şi autorităţi. Colegiul trebuie să devină un partener activ, pe poziţii egale, cu toate instituţiile relevante pentru domeniul sănătăţii. Strategia pe termen lung-mediu va cuprinde şi schimbarea legislaţiei la nivel intern, dar vom lua poziţii documentate, corespunzătoare realităţilor din medicina românească, şi pentru producerea unei noi Legi a Sănătăţii.


La ce schimbări să se aştepte colegii dumneavostră?

Prof. dr. Daniel Coriu: Colegii mei trebuie să ajungă să fie mândri şi să caute să se înscrie cât mai repede în acest organism profesional. Avem nevoie de un department juridic extrem de profesionist, avocaţi puternici, care să acţioneze pentru orice abatere de la lege în legătură cu activitatea medicului. Lucrăm pe termen scurt la acest aspect. De asemenea, CMR a avut o implicare foarte scăzută în accesul la îngrijirile medicale a populaţiei ţării, dar, mai ales, în accesul la îngrijirile medicale al membrilor săi, al medicilor. Vom lupta pentru finanţarea legală, corectă a asistenţei medicale a fiecărui medic bolnav şi a familiei lui, în relaţie cu fondul de asigurări. Vom înfiinţa un subdepartament al Departamentului social, de preferinţă condus de un medic pensionar, asistat de avocaţii noştri, pentru verificarea tuturor cazurilor în care nu se aplică norma legală de asistenţă medicală gratuită şi programul gratuit de protezare medicală, pentru medicii noştri şi familiile lor. Deocamdată, Art. 419, lit. h) din Legea 95/2006, în care „medicii trebuie să beneficieze în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, […], atât medici în activitate, cât şi medicii pensionari, cât şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora”, nu se respectă aproape deloc. Va trebui să schimbăm acest lucru, cu ajutorul avocaţilor noştri. Vom lupta pentru fiecare medic în parte, pentru apărarea lui, pentru instalarea lui într-un loc de muncă prietenos, pentru ajutorarea lui în relaţia cu colegii şi şefii ierarhici. De asemenea, vom purta corespondenţa electronică lunară cu fiecare membru pentru comunicarea schimbărilor legislative în domeniul sănătăţii, astfel fiecare medic să primească un Buletin Legislativ Lunar. Vom lupta pentru normarea legislativă corectă a activităţii medicului, în cursul orelor de program, şi recompensarea diferenţiată în funcţie de munca prestată. Nu ne dorim medici suprasolicitaţi, epuizaţi, pe de o parte, iar, pe de altă parte, medici care nu se implică în actul medical decât superficial, având aceeaşi salarizare. Un alt aspect, la fel de important, se referă la relaţia medic-pacient. Succesul actului medical se bazează pe încrederea totală în această relaţie. Din păcate, în ultimul timp, asistăm la o degradare a acestei relaţii, degradare care impactează negativ rezultatele actului medical (medicina defensivă, neasumare de responsabilitate, lipsa accesului la cea de a doua opinie în cazurile speciale). Mai întâi, am dori să aducem în discuţia Consiliului Naţional şi a Adunării Generale a CMR o schimbare în Statutul CMR, în concordanţă cu legea, în care relaţia conflictuală pacient-medic să beneficieze, mai întâi, de o mediere. Sunt norme bazale în orice ţară civilizată. Comisia de Mediere poate fi ataşată, ca o primă cameră de audiere publică, comisiei de jurisdicţie teritorială, înainte ca plângerea să îşi urmeze cursul actual spre comisia de disciplină teritorială. Astfel, multe mici neînţelegeri, conflicte pacient-medic, s-ar rezolva şi nu s-ar escalada pe seama necomunicării adecvate. Pe termen lung, dorim să aplicăm un model deja de succes, francez, şi să înfiinţăm împreună cu partenerul nostru, Ministerul Sănătăţii, Oficiul Naţional de Indemnizare a Accidentelor Medicale, a Afecţiunilor Iatrogene de tipul: accidente vaccinale, accidente anafilactice, accidente transfuzionale, infecţii nosocomiale etc. Victimele unui accident medical grav, care va trebui să fie definit de comisiile de experţi ştiinţifico-profesionale, ar putea fi astfel despăgubite atât de asigurarea profesională, cât şi de acest Oficiu, cu condiţia ca el să aibă girul financiar al solidarităţii naţionale. Astfel, medicii nu vor mai fi acuzaţi în justiţie atât de uşor de omor sau vătămare din culpă. Am dori să facem o statistică, să colaborăm cu organele în drept, să analizam câte acuzaţii de omor/vătămare din culpă sunt pe rol în acest moment. Sunt cumva mult prea multe, mai ales în cazul în care multe sunt accidente apărute în exercitarea profesiei de medic şi nu erori sau culpe medicale. Vom vedea. Însă, accidentul medical va trebui să fie scos din noţiunea penală de infracţiune sau culpă. În ceea ce priveşte culpa medicală şi săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni medicale, îşi vor urma cursul lor în justiţie. Doar vom vedea dacă se poate scoate „forma închisorii” din pedeapsa din cadrul exercitării profesiei de medic. Un department juridic puternic şi reînnoit va sta în sprijinul acestor acţiuni ale CMR.


Ce semnale aveţi de la colegii dumneavoastră, medici din spitale? Cum se descurcă în perioada pandemiei?

Prof. dr. Daniel Coriu: Colegii noştri din spitale, dar nu numai din spitale, ci şi medicii de familie şi din ambulator, sunt în prima linie încă din martie. Vorbim aici de cazurile asimptomatice, cazurile uşoare COVID-19 care sunt preluate şi monitorizate de medicii de familie. Prin refuzul unor pacienţi de a merge la spital, medicii de familie sunt în situaţia de a trata şi monitoriza chiar şi formele uşoare-medii la pacienţi cu multiple comorbidităţi, ceea ce supradimensionează, în mod evident, aspectul legal al competenţelor medicale pe specialităţi. De asemenea, există multe solicitări din teritoriu, ale medicilor de alte specialităţi decât boli infecţioase şi pneumologie, care îngrijesc pacienţi cu COVD-19 în spitale suport COVID. CMR ar dori o reglementare mai clară juridică în legătură cu depăşirea competenţelor, ca şi situaţie de forţă majoră. Ordinul MS 753/2020 şi Ordinul MS 1513/2020 reglementează că medicii de orice specialitate pot fi implicaţi în actul medical la pacienţii cu COVID-19, cu competenţe de vizită medicală, evaluarea simptomatologiei nou-apărute zilnic, monitorizare parametrii vitali, tensiune arterială, puls, saturaţie, temperatură, precum şi administrarea de oxigen şi tratarea bolii, în consult fizic sau telefonic cu medicul infecţionist. Legea 95/2006, în Art. 653, paragraful (4), dispune: „personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile cauzate în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei, cu EXCEPŢIA cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personalul medical care are competenţă necesară”. În paragraful care urmează, însă, dispune ca răspunderea civilă reglementată prin prezenta, nu înlătură angajarea răspunderii penale. După părerea mea, vor exista probleme legale şi referitor la termenii de „diligenţă şi prudenţă”. A făcut/a luat medicul toate măsurile de diligenţă şi prudenţă ca un eveniment grav să nu se întâmple? De aceea, medicii au o dublă presiune, sunt în linia întâi, cu risc mare de contaminare şi cu munca în condiţii extrem de dificile, epuizante, dar sunt şi sub presiunea reclamaţiilor şi acuzaţiilor continue de vătămare din culpă prin depăşirea competenţelor sau din alte motive. Cu toate acestea, medicii sunt la datorie, în acest război contra bolii acesteia parţial cunoscute, într-un sistem medical firav ca infrastructură şi număr de personal.


Cum vedeţi situaţia îmbolnălvirilor din prezent, când numărul de infectări a ajuns şi la 10.000 pe zi?

Prof. dr. Daniel Coriu: Este grav, dar încă mai există resurse, resurse limitate, depinde de noi cum le vom gestiona. Corpul medical va fi din ce în ce mai epuizat. Dacă populaţia nu va respecta măsurile de limitare a răspândirii, se va ajunge la o limitare gravă a resurselor medicale. Medicii au depus eforturi mari de la începutul pandemiei şi până acum, atât specialiştii implicaţi direct, infectionişti, pneumologi, intensivişti, cât şi alte specialităţi: internişti, nefrologi, hematologi, oncologi, şi, nu în ultimul rând, medicii de familie. Aceste specialităţi din urmă au fost implicate atât în îngrijirea pacienţilor cu COVID-19, dar mai ales  în tratamentul bolilor cronice, unele extrem de grave.


Pe dumneavostră v-a schimbat această perioadă? Cum aţi trăit-o?

Prof. dr. Daniel Coriu: Nu cred că este de interes public schimbarea sau trăirea mea individuală, a lui Daniel Coriu. Sunt la fel de afectat ca orice medic din sistem. Ce pot să vă spun este că, această pandemie m-a convins o dată în plus, pe lângă ceea ce am făcut pentru specialitatea mea,  să candidez pentru o funcţie de coordonare în CMR pentru a-mi folosi experienţa acumulată într-o viaţă de medic în România, dar şi în Statele Unite ale Americii, într-o specialitate grea, unde se moare mult.  Am învăţat că viaţa pacientului, dar şi a medicului, sunt mai presus de orice, şi nu trebuie trăită în orice condiţii, ci merită orice sacrificiu pentru a repara lucrurile în acest sens, în sensul Sănătăţii, în sensul binefacerii, în sensul echităţii.


Care este situaţia în spitalul la care lucraţi? Cum se protejează medicii ca să nu se infecteze cu SARS-CoV-2?

Prof. dr. Daniel Coriu: Se protejează în functie şi de dotările cu materiale de protecţie, care au început să fie mai intens folosite, deci şi mai puţine ca număr. De asemenea, fondurile pentru testările RT PCR pentru personalul medical au început să scadă foarte mult. Pacienţii noştri, însă, au testări frecvente, conform legii.


Aţi văzut că circulă tot felul de teorii ale conspiraţiei, potrivit cărora boala nu există, şi în care unii oameni cred. Ce le transmiteţi acestor oameni?

Prof. dr. Daniel Coriu: Că suntem dezamăgiţi si frustraţi atunci când vedem că oamenii nu ne respectă efortul de a-i îngriji. Poate că există şi deficienţe de comunicare spre anumite segmente de populaţie mai puţin expuse la risc, dar dânşii trebuie să înţeleagă că orice om drag la risc poate să fie condamnat din cauza nerespectării unor reguli simple: distanţarea, protecţia cu masca şi dezinfecţia mâinilor.


Care este mesajul dumneavoastră pentru colegii medici?

Prof. dr. Daniel Coriu: Mesajul meu este unul de încurajare, de speranţă, că trebuie să ştim că există un viitor şi după această pandemie, viitor în care vom fi mai puternici, mai încrezători în forţele noastre. Şi fiecare dintre colegi să fie ceea ce se numeşte UN MEDIC BUN, adică un medic care îşi face datoria cu conştiinciozitate, empatie şi în conformitate cu datele ştiinţifice internaţionale.