Prof. dr. farm. Simona Negreş, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, spune, făcând referire la mai multe studii de specialitate, că ibuprofenul este recomandat ca analgezic şi antipiretic în febra generată de infecţia cu virusul SARS-CoV-2. Mai mult, potrivit prof. Negreş, protocolul actualizat de tratament din România pentru COVID-19 precizează că pacienţii trataţi cu antiinflamatoare nesteroidiene pot continua terapia dacă nu există interacţiuni majore cu medicaţia folosită în această infecţie virală.


Doamna profesor, încă de la debutul pandemiei, au circulat în spaţiul public multe informaţii contradictorii referitoare la utilizarea în siguranţă a ibuprofenului în contextul COVID-19. Cum credeţi că a influenţat acest lucru practica farmacistului/asistentului de farmacie?

Prof. dr. farm. Simona Negreş: Informaţia transmisă de ministrul Sănătăţii din Franţa, în martie 2020, într-o postare pe contul său de Twitter, referitoare la faptul că administrarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (de tip ibuprofen) sau steroidiene poate fi un factor de agravare a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 şi îndemnul de a administra paracetamol în cazul apariţiei febrei, a condus, pe de o parte, la reticenţa populaţiei faţă de medicamentele OTC conţinând ibuprofen, iar, pe de altă parte, la apariţia unor opinii competente din partea autorităţilor medicale.

După o analiză atentă a rezultatelor publicate anterior în studiile clinice, autorităţile au concluzionat că nu există date suficiente pentru a emite contraindicaţia de utilizare a ibuprofenului, astfel:

  • WHO (metaanaliza a 73 de studii clinice) a subliniat că folosirea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene în infecţiile virale nu a dus la apariţia unor efecte adverse suplimentare şi nu a afectat calitatea vieţii pacienţilor trataţi.
  • EMA şi FDA au emis comunicate prin care au susţinut faptul că dovezile ştiinţifice existente la momentul respectiv nu susţin afirmaţia că medicamentele AINS pot agrava simptomele bolii COVID-19.
  • NHS (Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie) a recomandat pentru pacienţii cu simptome ale COVID-19 alegerea tratamentului antipiretic pe baza raportului beneficiu/risc, precizând că AINS-urile pot fi utilizate în cele mai mici doze eficace, exclusiv pe durata manifestării simptomelor.

Informaţiile primite de la aceste autorităţi au fost preluate rapid şi de autorităţile din România, respectiv Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Colegiul Farmaciştilor din România, care au emis aceleaşi recomandări pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii.

Desigur că activitatea farmaciştilor şi a asistenţilor de farmacie a fost afectată pentru că aceştia sunt în permanentă discuţie cu pacienţii şi trebuie să explice pe înţelesul lor că informaţiile referitoare la antiinflamatoarele nesteroidiene, care circulă în spaţiul public, nu sunt susţinute de dovezi non-clinice şi clinice.


Au apărut informaţii noi potrivit cărora nu există nicio asociere între utilizarea ibuprofenului şi agravarea simptomelor COVID-19, precum febra şi durerea. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?

Prof. dr. farm. Simona Negreş: Trebuie să precizez că postarea oficialului francez s-a bazat pe raportări neconcludente privind cazuri severe ale COVID-19 la pacienţi trataţi cu ibuprofen şi pe avertizarea Agenţiei Franceze a Medicamentului (2019), conform căreia pacienţii trataţi simptomatic pentru inflamaţie, durere şi febră cu ibuprofen sau ketoprofen au făcut infecţii bacteriene severe.  De asemenea, au existat diferite ipoteze care au postulat ideea că AINS-urile cresc expresia co-receptorilor ACE2 care favorizează intrarea virusului în celula umană.

Analiza prezentată anterior de către autorităţi a infirmat aceste ipoteze şi trebuie subliniat faptul că ghidul NICE din Marea Britanie recomandă paracetamolul şi ibuprofenul ca analgezice şi antipiretice în febra generată de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, iar protocolul actualizat de tratament din România pentru COVID-19 precizează că pacienţii trataţi cu antiinflamatoare nesteroidiene pot continua terapia dacă nu există interacţiuni majore cu medicaţia folosită în această infecţie virală.

La acest moment, există dovezi care aduc mai multă lumină în privinţa utilizării sau neutilizării medicamentelor AINS, incluzând ibuprofenul.

În iunie 2019, Rinnott şi colaboratorii au publicat rezultatele unui studiu retrospectiv (403 pacienţi internaţi pentru tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2), care a comparat riscul apariţiei unor simptome severe ale COVID-19 la pacienţi trataţi cu ibuprofen, comparativ cu cei trataţi cu paracetamol sau metamizol. Studiul a arătat că tratamentul cu ibuprofen nu a fost asociat cu eficacitate redusă faţă de tratamentul cu paracetamol, iar mortalitatea şi nevoia de ventilaţie mecanică nu au diferit semnificativ din punct de vedere statistic în cele două grupuri (mortalitate: 3,4% în grupul ibuprofen versus 2,8% în grupul fără ibuprofen; ventilaţie mecanică: 10% în grupul ibuprofen versus 11% în grupul fără ibuprofen).

Imam şi colaboratorii au publicat, în aprilie 2020, rezultatele unui studiu de cohortă retrospectiv, multicentric, realizat pe 1305 pacienţi spitalizaţi pentru COVID-19. Rezultatele studiului au arătat că utilizarea anterioară a AINS a scăzut mortalitatea, postulându-se ideea că unele AINS au efect antiviral (indometacin a împiedicat replicarea virală a SARS-CoV-1 la câini).

Choi şi colaboratorii (23 iunie 2020) au urmărit evaluarea factorilor de risc pentru severitatea bolii în etapele timpurii ale acesteia. Studiul a inclus 293 de pacienţi internaţi în perioada 5 - 18 martie 2020. Studiul, care a inclus ca factor de risc utilizarea medicamentelor: blocanţi ai receptorilor angiotensinei II, ibuprofen şi inhibitori ai dipeptidil peptidazei-4 (DPP4), a concluzionat că niciunul dintre acestea nu a dus la progresia bolii.

Studiul multicentric, observaţional, condus de Bruce şi colaboratorii (10 august 2020) a încercat să stabilească asocierea dintre utilizarea de rutină a AINS şi evoluţia bolii la pacienţii adulţi cu boală COVID-19, internaţi în opt spitale din Marea Britanie. Din cei 1222 de pacienţi eligibili pentru a fi incluşi, 54 (4,4%) au avut în schema de tratament medicamente AINS înainte de internare. Studiul nu a găsit nicio dovadă că utilizarea de rutină a AINS a fost asociată cu o mortalitate mai mare la pacienţii spitalizaţi, sugerând că utilizarea acestor medicamente ar putea conferi un beneficiu modest în ceea ce priveşte supravieţuirea.

Pe 8 septembrie 2020, Lund şi colaboratorii au publicat rezultatele unui studiu de cohortă, care a încercat să stabilească severitatea simptomelor COVID-19 şi mortalitatea dată de aceasta la pacienţi care utilizaseră AINS cu 30 de zile înaintea diagnosticării. Studiul a arătat că utilizarea AINS nu a fost asociată cu o rată de mortalitate mai mare, cu risc mare de spitalizare şi cu nivel crescut de internare în secţia de terapie intensivă. Autorii au sugerat că datele non-clinice (experimental pe şobolan diabetic) care susţin ipoteza creşterii expresiei receptorilor ACE2 nu pot fi extrapolate la om.


Putem afirma că ibuprofenul este la fel de sigur ca paracetamolul în tratarea simptomelor COVID-19, precum febra şi durerea? 

Prof. dr. farm. Simona Negreş: Ţinând cont de faptul că studiile menţionate anterior nu au evidenţiat un risc mai mare de severitate a COVID-19 în cazul utilizării medicamentelor AINS sau a ibuprofenului şi de opinia autorităţilor competente, este clar că ibuprofenul are efect analgezic, antipiretic şi antiinflamator putând să trateze simptomele acestei boli.

Mai mult, studii preclicice susţin că ibuprofenul uşurează desprinderea ACE2 de pe membranele celulare, scăzând astfel intrarea virusurilor în celule. Date concrete vor apărea atunci când vor fi publicate rezultatele studiului LIBERATE care testează ibuprofenul la pacienţi cu COVID-19, considerând că acesta poate ameliora tulburările respiratorii asociate bolii. Pe de altă parte, recomandarea utilizării exclusive a paracetamolului, care este tot un medicament OTC, ar putea conduce la apariţia afectării hepatice (indusă şi de virus), din cauza folosirii unor doze mai mari sau a consumului concomitent al acestui medicament şi diverse asocieri fixe care conţin şi paracetamol.


Ne aflăm în sezonul rece şi deja a crescut incidenţa episoadelor de răceală, viroză şi gripă în rândul populaţiei. Care sunt avantajele utilizării ibuprofenului la aceşti pacienţi?

Prof. dr. farm. Simona Negreş: Ibuprofenul este un medicament cu utilizare bine stabilită, de peste 5 decenii (autorizat prima dată în Marea Britanie în 1969 şi în Statele Unite ale Americii în 1974). Studiile clinice au arătat că este un analgezic versatil şi eficient şi cu un profil de siguranţă foarte bun. Administrat conform indicaţiilor, în intervalul de doze terapeutice, ibuprofenul are acţiune antiinflamatorie semnificativă, analgezică eficientă şi un risc relativ scăzut de efecte secundare gastrointestinale, cardiovasculare, renale şi hepatice.

De aceea, consider că, în perioada rece, în care răceala comună şi gripa sunt tot mai frecvente în rândul populaţiei, ibuprofenul trebuie utilizat, conform indicaţiilor din prospect pentru tratamentul simptomatic al febrei, durerii şi inflamaţiei care sunt prezente în aceste viroze.


Farmacist