Din aceeași categorie

Interviul săptămânii

„Relaţia mea cu medicii de familie este una bună, de colaborare în echipa interdisciplinară”

Interviul săptămânii

„Prevenţia primară trebuie să înceapă de la nivel de medic de familie...”

Interviul săptămânii

De la medicină la presa medicală

De ce este importantă vaccinarea antigripală diferenţiată pentru seniori?

Prof. dr. Oana Săndulescu: Vârstnicii reprezintă una dintre categoriile cele mai vulnerabile la infecţiile gripale severe, din cauza imunosenescenţei, un fenomen prin care sistemul imun îşi pierde treptat capacitatea de a răspunde eficient la infecţii. Odată cu înaintarea în vârstă, nu doar răspunsul imun se diminuează, ci şi comorbidităţile – precum bolile cardiopulmonare sau diabetul zaharat – devin mai frecvente, ceea ce creşte riscul de complicaţii severe. Astfel, devine esenţială utilizarea unei formule de vaccin adaptate sistemului imun al pacientului vârstnic, mai exact o formă cu doză crescută de antigene. Această vaccinare antigripală diferenţiată este esenţială pentru a asigura o protecţie adecvată împotriva gripei şi complicaţiilor acesteia la persoanele în vârstă.

Care sunt complicaţiile gripei şi de ce sunt vârstnicii mai expuşi acestora?

Prof. dr. Oana Săndulescu: Gripa poate cauza o serie de complicaţii severe, atât respiratorii, cât şi extrarespiratorii, iar vârstnicii sunt mai predispuşi la multe dintre ele. Printre complicaţiile respiratorii se numără pneumonia interstiţială gripală, sau pneumonia prin suprainfecţie bacteriană. Complicaţiile extrarespiratorii includ miozită, miocardită, sindrom coronarian acut, encefalită sau accidente vasculare cerebrale (AVC). Totodată, bolile cronice preexistente ale pacientului pot fi agravate sau decompensate de infecţia gripală. De exemplu, riscul de infarct miocardic creşte de până la 10 ori, iar riscul de AVC de până la 8 ori în primele zile după infecţia gripală, acest risc crescut persistând chiar şi o lună după episodul iniţial de gripă. În plus, după trecerea prin gripă, mulţi vârstnici îşi pot pierde autonomia, devenind dependenţi de ajutor pentru activităţile zilnice.

În acest context, de ce este importantă vaccinarea antigripală diferenţiată pentru seniori?

Prof. dr. Oana Săndulescu: Vaccinarea antigripală diferenţiată, în special pentru seniori, este crucială din mai multe motive. În primul rând, vârstnicii au un sistem imun slăbit, iar vaccinurile standard pot să nu fie la fel de eficiente în generarea unui răspuns imun adecvat. Utilizarea vaccinurilor cu doză crescută de antigene la vârstnici s-a dovedit a fi mult mai eficientă: într-o meta-analiză a 12 sezoane gripale, care a analizat datele provenind de la 45 de milioane de seniori, s-a dovedit că, prin comparaţie cu vaccinul gripal cu doză standard de antigene, cel cu doză crescută de antigene aduce un beneficiu suplimentar, protejând inclusiv împotriva complicaţiilor severe legate de gripă, precum cele cardiovasculare sau cardiorespiratorii .

Începând cu sezonul gripal precedent, vaccinul gripal Sanofi cu doză crescută de antigene, a devenit disponibil şi în România, în regim compensat. Acesta este util în a „învinge” imunosenescenţa şi a obţine un răspuns imun postvaccinal mai puternic. Într-un studiu clinic randomizat, vaccinul gripal cu doză crescută s-a dovedit a fi cu 24,2% mai eficient decât vaccinul cu doză standard de antigene pentru protejarea persoanelor vârstnice de infecţia gripală. De asemenea, acesta scade rata de spitalizare pentru gripă şi pneumonie cu încă 64,4% faţă de vaccinul gripal cu doză standard.

Cât de eficientă este vaccinarea în prevenirea complicaţiilor grave ale gripei?

Prof. dr. Oana Săndulescu: Vaccinarea antigripală este cea mai eficientă măsură de prevenire a complicaţiilor severe cauzate de gripă. Eficacitatea efectivă variază de la un sezon gripal la altul, în funcţie de gradul de suprapunere dintre tulpinile de virusuri circulante şi cele conţinute în vaccin, însă beneficiile rămân semnificative. Vaccinarea poate preveni între 70 şi 90% dintre cazurile de gripă şi reduce drastic riscul de complicaţii severe şi deces. Protecţia împotriva gripei nu se limitează doar la prevenirea infecţiei în sine, ci şi, în mod important, la prevenirea formelor severe de boală, a complicaţiilor respiratorii sau extrarespiratorii.

Cum influenţează gripa bolile cronice preexistente la vârstnici?

Prof. dr. Oana Săndulescu: Este bine-cunoscut faptul că gripa poate exacerba o serie de afecţiuni cronice, cum ar fi astmul bronşic, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), insuficienţa cardiacă sau diabetul zaharat. Gripa poate agrava aceste boli, crescând astfel riscul de spitalizare şi mortalitate. De exemplu, pacienţii cu diabet zaharat au un risc aproape dublu comparativ cu pacienţii fără diabet de a dezvolta, în cadrul gripei, pneumonie, precum şi de a necesita spitalizare, internare în terapie intensivă, ventilaţie mecanică sau de a deceda. Este esenţial ca aceste categorii de pacienţi să fie protejate prin vaccinare anuală, ideal utilizând formula de vaccin cu doză crescută de antigene la pacienţii cu vârsta de 60 de ani şi peste.

Este nevoie de protecţie suplimentară dincolo de gripă?

Prof. dr. Oana Săndulescu: Da, gripa poate declanşa complicaţii cardiovasculare şi la adulţii care până la acel moment nu au avut istoric de afectare cardiacă. De asemenea, gripa poate creşte riscul de pneumonie. Vârstnicii spitalizaţi din cauza gripei pot avea pierderi semnificative de autonomie, necesitând îngrijiri prelungite şi, uneori, asistenţă socială pe termen lung. De aceea, protecţia prin vaccinare este esenţială nu doar pentru a preveni gripa, ci şi pentru a reduce riscul de complicaţii severe şi deces. Vaccinarea este un scut esenţial împotriva bolilor severe cauzate de gripă.

Ce ar trebui să facă România pentru a îmbunătăţi acoperirea vaccinală în rândul vârstnicilor?

Prof. dr. Oana Săndulescu: În România, acoperirea vaccinală în rândul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani a fost de numai 23% în sezonul gripal trecut, mult sub ţinta recomandată de OMS, de 75%. Aceasta este o sursă majoră de îngrijorare, mai ales având în vedere riscurile mari asociate gripei la această categorie de vârstă. În plus, acoperirea vaccinală la personalul medical a fost de doar 8%, similară cu cea din populaţia generală, ceea ce subliniază necesitatea de a creşte gradul de informare şi conştientizare. Este esenţial să sensibilizăm personalul medical asupra importanţei vaccinării antigripale anuale şi să intensificăm campaniile de conştientizare a populaţiei. De asemenea, este esenţială buna cunoaştere a noii legislaţii, care acum permite vaccinarea antigripală compensată pentru categoriile populaţionale la risc. Rolul medicilor este crucial; studiile arată că decizia unei persoane de a se vaccina este puternic influenţată de recomandarea medicului. Un medic bine informat, care transmite mesaje pozitive şi corecte din punct de vedere ştiinţific, poate îmbunătăţi în mod semnificativ atitudinea pacienţilor faţă de vaccinare.

În final, ce mesaj aţi dori să transmiteţi publicului şi colegilor din domeniul medical?

Prof. dr. Oana Săndulescu: Aş dori să subliniez că vaccinarea antigripală anuală este deosebit de importantă pentru toată lumea, şi cu precădere pentru vârstnici şi alte categorii vulnerabile. Este o responsabilitate comună să ne protejăm atât pe noi, cât şi pe pacienţii noştri împotriva gripei şi a complicaţiilor acesteia, iar vaccinarea rămâne cel mai bun instrument pe care îl avem.

Referinţe bibliografice:

(1) Warren-Gash C, Blackburn R, Whitaker H, McMenamin J, Hayward AC. Eur Respir J. 2018;51(3):1701794

(2) Gozalo PL, Pop-Vicas A, Feng Z, Gravenstein S, Mor V. J Am Geriatr Soc. 2012;60(7):1260-1267.

(3) Lee JKH, Lam GKL, Yin JK, Loiacono MM, Samson SI. Vaccine X. 2023;14:100327.

(4) DiazGranados CA, Dunning AJ, Robertson CA, Talbot HK, Landolfi V, Greenberg DP. Vaccine. 2015;33(36):4565-4571.

(5) Johansen ND, Modin D, Nealon J, et al. NEJM Evid. 2023;2(2):EVIDoa2200206.

(6) Tosh PK, Jacobson RM, Poland GA. Mayo Clin Proc. 2010;85(3):257-73.

(7) Owusu D, Rolfes MA, Arriola CS, et al. Open Forum Infect Dis. 2022;9(5):ofac131.

(8) Shrestha S, Foxman B, Berus J, et al. Sci Rep. 2015;5:15314.

(9) Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Analiza evoluţiei gripei, a infecţiilor respiratorii acute (ARI) şi a infecţiilor respiratorii acute severe (SARI) în sezonul 2022-2023.

(10)  Sobierajski T, Rzymski P, Wanke-Rytt M. Vaccines (Basel). 2023;11(5):994.

Pentru a creşte conştientizarea despre gravitatea gripei şi importanţa prevenţiei, a fost instituită prin lege „Săptămâna Prevenţiei Gripei”, în prima săptâmână a lunii octombrie. Această măsură vine în contextul creşterii numărului de cazuri, spitalizări şi decese cauzate de gripă. În această săptămână vor avea loc activităţi educative care vor evidenţia importanţa prevenţiei. Totodată, este şi momentul optim pentru a începe campania de vaccinare antigripală.