Noul tratament fără interferon a avut rezultate excelente în rândul celor 5860 de pacienți infectați cu virusul hepatic C care au fost tratați în anul 2016.

„Aceste terapii inovatoare interferon-free în hepatita C reprezintă, cu adevărat, o revoluție terapeutică cum puține au fost cunoscute de-a lungul timpului. Sunt foarte mulți experți din domeniul nostru care încearcă să asimileze această revoluție terapeutică în domeniul hepatitei C cu ceea ce s-a întâmplat în 1928, când a apărut primul antibiotic veritabil, penicilina, descoperită de Alexander Fleming. Și asta pentru că vindecarea virusului C este posibilă acum în proporție de peste 90-95% pentru toate categoriile de pacienți”, explică prof. dr. Liana Gheorghe de la Institutul Clinic Fundeni.

Datorită noului tratament fără interferon, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își propune să combată hepatita C până în 2030. Acest obiectiv presupune ca rata de testare pentru hepatita C să crească la 90%, un țel ambițios pentru România, care este pe primul loc în Europa la numărul de cazuri de hepatită C.

„Îmi amintesc de momentul în care eram prezent într-o emisiune TV, în noiembrie 2014, când am vorbit pentru prima dată public unei audiențe atât de mari și în prezența Ministrului Sănătății despre terapiile interferon-free și despre ceea ce se profila la acel moment și, anume, eliminarea hepatitei C. Sigur că la acea vreme a sunat cu totul ezoteric, dar mă bucur că acum, după doi ani și jumătate, putem să vorbim cu date și foarte clar despre ce s-a întâmpla între timp și care sunt pașii de făcut până la eradicarea hepatitei”, declară optimist dr. Marius Geantă, cofondat al Centrului pentru Inovație în Medicină.

În 2017, numărul pacienților cu hepatita C care vor beneficia de tratament fără interferon crește la 10.000. Se extinde și spectrul genotipurilor, incluzând fibroza hepatică F2 (cu anumite comorbidități), pe lângă F3 și F4 care au fost incluse și în programul din 2016. ,,Săptămâna trecută am avut o discuţie la CNAS şi s-a luat decizia ca, din 2018, abordarea să fie complet diferită în ceea ce priveşte screeningul şi tratamentul hepatitei C. Dorinţa este ca, din 2018, să avem acces liber la tratament, inclusiv pentru F1 şi F0”, declară prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” București.

„Am pacienți care mă întreabă de ce nu pot beneficia anul acesta de tratamentul fără interferon, fiind în stadii incipiente ale bolii. <<Adică nu sunt suficient de bolnav? Trebuie să aștept să devin cirotic sau să apară alte complicații?>>”, povestește prof. dr. Liana Gheorghe despre realitatea din spitale .

Studiu realizat în 2016 pe 1005 respondenți români relevă faptul că utilizatorii de droguri sunt mult mai informați în legătură cu bolile infecțioase și căile de transmitere decât populația generală. De asemenea, 85% din utilizatorii de droguri au efectuat cel puțin un screening pentru hepatita B sau C, în comparație cu numai 37,4% din populația generală.

Tratamentul fără interferon se administrează pe cale orală – nu subcutanat sau intravenos ca în cazul terapiilor anterioare cu Peginterferon și Ribavirină – pe o perioadă de numai 3 luni.

Rata de reinfecție a populației generale este de sub 1% pentru cei tratați deja prin terapia fără interferon. „Reinfecția este posibilă. Nu există o garanție că în momentul în care ai vindecat infecția, nu mai poți fi reinfectat”, precizează  prof. dr. Liana Gheorghe.
 

Reprezentanții ONG speră acum că programul va continua fără întreruperi. „În noiembrie 2015 a apărut primul protocol terapeutic în care se vorbea de tratamentul fără interferon (…) După o pauză de 7 luni, am avut șansa ca 5800 de pacienți să beneficieze de acest tratament decontat prin casa de asigurări. Și pun accent pe acestă pauză de 7 luni pentru că mi-aș dori ca acest lucru să nu se mai întâmple”, declară Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

În țara noastră trăiesc aproximativ 600.000 de bolnavi cu hepatita cronică C și 800.000 cu hepatita cronică B. România este a patra țară din Europa în clasamentul morților cauzate de afecțiuni hepatice.