Într-o scrisoare deschisă, semnată de reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi ai Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), cele două entităţi trag un semnal de alarmă privind accesul pacienţilor români la medicamentele generice.

Scrisoarea deschisă a fost trimisă Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor şi reprezentanţilor Camerei Deputaţilor, Senatului şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

„În contextul socio-economic actual, cu o rată a inflatiei ajunsă la cote alarmante, îmbatranirea populaţiei şi creşterea cheltuielilor cu tratamentul pentru bolile cronice, rolul medicamentelor generice şi biosimilare a crescut semnificativ, de aceea considerăm că este momentul ca Guvernul să recunoască importanţa acestora şi să susţină aceste medicamente”, se arată în document.

Dintr-o analiză IQVIA - compania specializată în date privind sănătatea -,  realizată în perioada 2015-2021, reiese că cele 1.000 de medicamente generice care au fost lansate în aceasta perioadă au generat 780 milioane de euro economii de cost şi un acces de trei ori mai mare al pacienţilor la tratament. Dintre aceste economii, 60% au fost generate de către medicamentele generice din ariile terapeutice oncologie, cardiologie, diabet şi neurologie.

În ultimii 6 ani valoarea consumului trimestrial de medicamente compensate necondiţionat a crescut cu 50%, principalele creşteri nominale înregistrându-le citostaticele şi antidiabeticele orale. Creşterea a fost generată în principal de medicamentele inovative. Fără economiile de cost aduse de către medicamentele generice, guvernul nu ar fi putut susţine cererea tot mai mare de medicamente din ultimii ani.

„În următorii 10 ani, se pot genera economii suplimentare din intrarea medicamentelor generice pe piaţă, dar o oportunitate foarte mare poate veni şi din utilizarea crescută a medicamentelor biosimilare, oportunitate pe care România încă refuză să o valorifice”, se arată în document.

În această perioadă producatorii şi importatorii de medicamente generice calculează noile costuri pentru productie (care includ costurile crescute cu utilităţile, transport, materie primă), la care se adaugă preţul cel mai mic impus de Ministerul Sănătăţii, taxa clawback mai mare decât stipulează Legea 53/2020 şi inflaţia.

Pentru ca pacienţii să aibă în continuare acces la medicamentele generice, ca Ministerul Sănătăţii şi CNAS să beneficieze de economii de cost generate de către medicamentele generice şi biosimilare, trebuie luate imediat următoarele măsuri:

• Scăderea taxei clawback pentru medicamentele generice de tip II şi III cu un procent de 6- 8%.  Din cauza modului de calcul al taxei (la preţul de raft), pentru un medicament generic de tip III compensat integral, cu un preţ de producător între 5-100 lei, se plăteşte o taxă clawback de peste 28% şi nu 20% cum prevede Legea 53/2020.
• Ajustarea politicii de preţ cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 100 lei şi amânarea procesului de corecţie.
• Susţinerea producătorilor de medicamente generice din România cu plafonarea preţului utilităţilor.

Medicamentele generice tratează 70% din populaţie şi cheltuie doar 25% din bugetul pentru compensarea medicamentelor.

„Din păcate, lipsa de susţinere a medicamentelor generice şi biosimilare, administrarea ineficientă a bugetului pentru compensarea medicamentelor a condus la creşterea numarului de medicamente aduse prin autorizaţii de nevoi speciale (ANS), la preţuri şi de 10 ori mai mari decât preţul unui medicament generic prezent în piaţă, dar devenit nesustenabil din cauza eroziunii preţului şi a taxei clawback”, se arată în scrisoarea deschisă. „Întârzierea implementării măsurilor mai sus menţionate va genera un impact dramatic asupra accesului pacienţilor la medicamente generice şi implicit asupra bugetului sistemului de sănătate”, se subliniază în document.

„Industria de medicamente generice şi biosimilare are o obligaţie morală şi legală de a menţine aprovizionarea cu medicamente către România şi suntem pe deplin angajaţi să facem acest lucru. Cu toate acestea, nu putem opera într-un mediu care combină inflaţia excesivă a costurilor cu politici de taxare (taxa claw-back) şi care scade constant preţurile. Prin urmare, solicităm ca această situaţie dificilă să fie abordată prin implementarea unor politici durabile care sunt aliniate cu autonomia strategică europeană”, se mai subliniază în scrisoarea deschisă, semnată de Valentina Băicuianu, din partea APMGR, şi de Dragoş-Eugen Damian, din partea PRIMER.