Infertilitatea este tot mai prezentă în societatea modernă. În anturajul fiecăruia dintre noi putem identifica persoane care se confruntă cu dificultatea de a avea copii. Am putea crede că mediul actual afectează insidios capacitatea reproductivă sau poate doar conştientizăm mai frecvent problemele de fertilitate. Ambele afirmaţii sunt adevărate, dar mai există o explicaţie, ce ţine de stilul de viaţă şi alegeri personale. Acestea sunt răspunzătoare pentru acea infertilitate ce poate fi prevenită, dar şi pentru multe din eşecurile tratamentelor.

Infertilitatea are o etiologie multifactorială, atribuită în proporţii egale factorilor feminini şi masculini, iar în 20% din cazuri unor factori neidentificaţi. Pe lângă cauze recunoscute (disfuncţii tubare sau ovulatorii, endometrioza sau modificări spermatice), o serie de factori de risc asociaţi afectează atât fertilitatea, cât şi succesul tratamentelor reproductive. Vârsta, fumatul, obezitatea, bolile cu transmitere sexuală sau chiuretajele modifică prognosticul reproductiv mai mult decât mulţi factori consacraţi, obiectivaţi prin analizele obişnuite.

Conform numeroaselor studii şi ghidurilor de practică elaborate de importante asociaţii profesionale (ASRM), vârsta şi stilul de viaţă au un impact determinant asupra funcţiei reproductive.

Vârsta 

Nu putem controla (încă) efectele vârstei, dar putem alege vârsta la care ne dorim copii sau vârsta la care ne adresăm unui specialist pentru consiliere sau opţiuni de prezervare a fertilităţii.

La 30 de ani, o femeie a pierdut peste 88% din rezerva de celule reproductive. La 40 de ani, mai are în ovare sub 3% din ovocite, marea lor majoritate cu defecte.

Dacă şansa lunară de a rămâne însărcinată în mod spontan este de 20% la 30 de ani, aceasta scade sub 5% la 40 de ani.

Riscul de avort spontan sau anomalii genetice fetale cresc, de asemenea, cu vârsta, în timp ce şansele de succes ale tratamentelor de fertilitate scad spectaculos.

O procedură de fertilizare in vitro (FIV) presupune obţinerea mai multor embrioni, selecţia acestora şi transferul în uter, în scopul implantării. În ciuda selecţiei şi aspectului morfologic normal, rata medie de implantare a unui embrion este de 35% la 34 de ani, comparativ cu doar 3% la 44 de ani. Prin simpla amânare a sarcinii şi momentului în care apelează la tratament, o femeie îşi poate reduce de 10 ori şansele de succes ale procedurii FIV.

Fumatul

Există suficiente dovezi ştiinţifice că fumatul reduce fertilitatea, creşte riscul de avort spontan sau sarcină ectopică. Mai mult, accelerează pierderea celulelor reproductive, devansând vârsta menopauzei cu până la 4 ani. Fumatul a fost asociat cu alterări cromozomiale sau ale ADN-ului celulelor reproductive, la ambele sexe.

Fumătoarele au nevoie de aproape de două ori mai multe proceduri FIV pentru a concepe, comparativ cu nefumătoarele.

Renunţarea la fumat pare să restabilească fertilitatea şi să reducă riscurile asociate sarcinii, după primul an.

Bolile cu transmitere sexuală

Frecvent asimptomatice şi netratate, infecţiile cu Chlamydia reprezintă principala cauză a patologiei tubare inflamatorii de tip sechelar, cu consecinţe grave asupra fertilităţii şi riscului de sarcină ectopică.
Chiuretajul uterin şi steriletul

Alegerea unei metode contraceptive adecvate şi evitarea întreruperilor de sarcină sau steriletului nejustificat pot elimina unii din factorii importanţi de risc pentru infertilitate.

Obezitatea

Deşi există şi femei obeze cu fertilitate normală, obezitatea este în mod clar asociată cu disfuncţii ovulatorii, alterarea ovocitelor şi funcţiei endometriale, răspuns redus la medicaţia de inducere a ovulaţiei. Riscul de complicaţii materne sau fetale în timpul sarcinii este, de asemenea, crescut în cazul femeilor obeze, reducând semnificativ rata de naşteri.

Efectele negative sunt reversibile după reducerea greutăţii, aceasta fiind de altfel şi prima măsură terapeutică recomandată în infertilitatea anovulatorie.

Expunerea la compuşii toxici din mediu

Compuşii chimici toxici sunt prezenţi peste tot în mediul înconjurător, de la pesticide şi gazele de eşapament din aer, la produse de curăţenie, cosmetice, ambalaje din plastic sau aditivi alimentari. Dovezile ştiinţifice care asociază compuşii toxici din mediu cu diferite anomalii de dezvoltare sau reproductive sunt suficient de solide pentru a atrage atenţia asupra lor. Alterarea mecanismelor imune sau endocrinologice de către compuşi toxici sau disruptori endocrini, precum şi modificările epigenetice induse de aceştia explică multe dintre constatările ultimelor decenii: reducerea vârstei de apariţie a pubertăţii, creşterea patologiei autoimune tiroidiene, endometriozei sau menopauzei precoce.

Cafeina şi alcoolul

Deşi incriminate adesea, cafeina şi alcoolul nu au fost în mod clar asociate cu reducerea fertilităţii, în cazul consumului moderat.

Drogurile recreaţionale şi unele medicamente

Atât la nivel endocrinologic, cât şi prin mecanisme directe, drogurile şi unele medicamente pot interfera decisiv cu funcţia reproductivă, motiv pentru care trebuie să nu lipsească din orice investigare anamnestică a factorilor de risc pentru infertilitate.

Multe dintre cazurile de infertilitate au ca factori de risc asociaţi sau determinanţi stilul de viaţă, lipsa protecţiei faţă de bolile transmise sexual sau alegeri nefericite legate de contracepţie, momentul conceperii unui copil sau al adresării către specialist. Multe eşecuri ale tratamentelor ar putea fi, la rândul lor, evitate luând decizii mai înţelepte.

În acest context şi cu atât de multe dovezi legate de factorii de risc enumeraţi, întrebarea „Se poate face prevenţie în infertilitate?” aproape că nu îşi mai are rostul.

Răspunsul este evident: DA
 

Dr. Laura Dracea

Medic primar ginecolog cu specializare în medicină reproductivă