Societatea Română de Pneumologie prin Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă, în colaborare cu AREPMF, Societatea de Medicina Muncii şi Societatea Romană de Neurologie, organizează în data de 16 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, conferinţa de presă „Somnul este esenţial pentru sănătate”.
Ziua Mondială a Somnului este un eveniment creat şi găzduit de Societatea Mondială a Somnului cu scopul de a informa şi crea conexiuni între medic, pacient şi autorităţi privind problematica somnului, se arată într-un comunicat al Societăţii Române de Pneumologie (SRP).
Modul în care se poate asigura un somn sănătos, care sunt efectele perturbării acestuia atât pentru individ cât şi pentru societate, cum pot fi abordate sistematic prin utilizarea ghidurilor medicale şi serviciile furnizate în acest sens cu scopul îmbunataţirii permanente a calitaţii actului medical şi a calităţii vieţii pacientului sunt doar o parte din subiectele care vor fi abordate multidisciplinar în cadrul conferintei de presă.
În cadrul evenimentului, prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeş, medic primar pneumolog, medic specialist pediatru, preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie, a precizat că SRP este unul dintre principalii piloni implicaţi în dezvoltarea somnologiei româneşti. Somnul este esenţial pentru sănătate după cum atrage atenţia şi sloganul recomandat de Societatea Mondială a Somnului pentru anul acesta „Sleep is Essential for Health”. Este importantă abordarea multidisciplinară a patologiei legate de tulburările respiratorii în timpul somnului, se subliniază
Ş.l. dr. Ioana Munteanu, medic primar pneumolog, preşedinte al Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non Invazivă a SRP, va prezenta munca din ultimul an a secţiunii, primul Ghid metodologic privind managementul pacientului cu tulburări respiratorii în timpul somnului. Recomandările din ghid au fost elaborate de un grup de 40 de specialişti din diverse domenii medicale: pneumologie, medicina muncii, neurologie, cardiologie, diabetologie, medicină de familie, ORL, ATI. A fost evaluat de experţi interni şi internaţionali şi a fost prezentat ca un real sprijin pentru toate categoriile de medici implicaţi în diagnosticul şi în tratamentul acestei patologii, prin oferirea unui cadru comun de abordare a pacientului cu tulburări ventilatorii în timpul somnului, de la diagnosticare la conduită clinică şi terapeutică - „mai ales acum când CNAS şi MS au aprobat decontarea terapiei pentru această categorie de pacienţi”, se arată în comunicat. Ghidul conţine pe lângă informaţiile referitoare la screeningul, diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea acestor pacienţi şi informaţii privind legislaţia aferentă SASO, în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei cât şi la locul de muncă. De asemenea, propune ierarhizarea structurilor ce acordă servicii de somnologie şi soluţii sustenabile în sistemul medical românesc pentru pacienţii cu necesar de ventilaţie invazivă de lungă durată şi care acum sunt mari consumatori de resurse aferente serviciilor ATI.
Ş.l. dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, mangerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti, va vorbi despre abordarea holistică a îngrijirii tulburărilor de somn în Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta. Abordarea multidisciplinară a tulburărilor de somn este esenţială, iar Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta face asta prin echipa multidisciplinară care asigură diagnosticul tulburărilor de somn: de la pneumolog, la ORL-ist, medic de diabet nutriţie şi boli metabolice, la kinetoterapeut şi psiholog. „Anul 2022 a adus o creştere acestui tip de servicii, la nivelul anterior pandemiei, peste 1.000 de pacienţi beneficiind de acest tip de serviciu, iar prin creşterea numărului de specialişti cu competenţă în somnologie apreciez că acest tip de asistenţă oferită de IPMN, va fi cel mai amplu la nivel naţional”, se arată în comunicat.
Acad. prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, viitor preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie, va prezenta aspecte şi obiceiuri legate de somn ale românilor şi moldovenilor (Europa de Est). „Somnul românilor şi al moldovenilor este extrem de afectat. Într-o anchetă pe aproape 1000 de concetăţeni, insomnia este prezentă la 31% şi doar 50% au un somn de bună calitate. În 52% din cazuri, orarul de somn este afectat de serviciu, 16% lucrând în ture de noapte. Alte elemente care viciază somnul sunt numărul mediu de 9,2 h petrecut în faţa ecranelor (laptop, telefon, televizor), păstrarea telefonului în dormitor în 70,55% din cazuri, 11,04% durerile în gambe, 12% o cameră inadecvată somnului, 20% au sforăit şi 9% opriri ale respiraţiei; 6% sunt obezi şi 43% sunt somnolenţi diurn; 5% au fost implicaţi în accidente la volan iar 1% datorită somnolenţei”, se mai arată în document.
Prof. univ. dr. habil. Doina Todea, medic primar pneumolog, UMF „Iuliu Hateganu” Cluj – Napoca, va prezenta problematica somnului în contextul unui stil de viaţă sănătos. Acesta reprezintă un mod eficient de menţinere a stării de sănătate printr-o dietă echilibrată, exerciţii fizice periodice şi un program de somn pe măsură. Studiile susţin o creştere a incidenţei tulburărilor de somn cauzată de munca în schimbul de noapte.
Prof. univ. dr. habil. Gabriela Jimborean, medic primar pneumolog, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Tg. Mureş, va face o trecere în revistă a efectelor deprivării de somn. Deprivarea cronică de somn determină oboseală şi somnolenţă diurnă şi treptat scăderea funcţiilor cognitive (atenţie, percepţie, memorie, raţionament, timpul de reacţie şi creativitate), tulburări ale dispoziţiei (depresie, pierderea motivaţiei) şi risc crescut de boli degenerative neuropsihice. La nivelul aparatului cardiovascular se întâlneşte hipertensiunea arterială (de multe ori rezistentă la tratamentul obişnuit), crize ischemice coronariene şi aritmii mai frecvente. Deprivarea de somn este contributivă la afectarea metabolică – diabet zaharat şi obezitate, dar poate determina şi retard de creştere la sugari şi copii. Un somn insuficient determină scăderea răspunsului imun cu risc de infecţii mai grave, efecte estetice (îmbătrânirea pielii, căderea părului), mialgii, cârcei, tremor, senzaţie de frig şi scăderea libidoului. Pe plan profesional, lipsa suficientă a somnului determină scăderea randamentului muncii şi un risc crescut de accidente de muncă şi trafic.
Conf. univ. dr. Cristina Panea, medic primar neurolog, şef Clinica Neurologie - Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, director Departament Neuroştiinţe Clinice – Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila”, viitor preşedinte ales al Societăţii de Neurologie din România, va prezenta Modificarea somnului – relaţie bidirecţională cu afecţiunile cerebrale. Somnul este esenţial pentru gândire, atenţie, memorie, stare de dispoziţie cât şi pentru funcţionarea întregului organism. Întrucât centrii nervoşi responsabili de producerea somnului sunt integraţi structural şi funcţional în reţelele creierului, este de înţeles relaţia de interdependenţă dintre tulburările de somn şi bolile cerebrale. Afecţiunile cerebrale modifică, în marea lor majoritate, durata, structura şi calitatea somnului şi uneori acesta poate fi primul semn al unei boli severe, ca boala Parkinson sau Alzheimer. De aceea, este important ca nu doar specialiştii neurologi să fie sensibili la modificările somnului, ci şi alte categorii de medici (de familie spre exemplu).
Ş. l. dr. Monica Marc, medic primar penumolog, UMF „Victor Babeş” Timişoara, va aborda aspecte specifice adolescentului privind Privarea de somn şi consecinţele asupra sănătăţii la adolescent. Societatea modernă în care trăim aduce după sine şi o serie de urmări, unele dintre ele cu efect nociv. Astfel, programul încărcat de muncă, responsabilităţi sociale multiple, stil de viaţă dezordonat, pot duce la privarea de somn. Toate acestea pot avea consecinţe multiple asupra sănătăţii, de la somnolenţa diurnă la tulburări cognitive, cu impact pe termen lung.
Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, va puncta aspectele particulare ale somnului la copil. Somnul copiiilor prezintă numeroase diferenţe faţă de cel al adulţilor, consolidarea somnului pe durata nopţii fiind un proces de invăţare pe care copiii îl parcurg diferit în funcţie de etapele de vârstă. Există însă numeroase situaţii şi la vârsta pediatrică, cum ar fi obezitatea care afectează din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi sau diferite afecţiuni medicale complexe în care sunt necesare investigaţii de somn precum polisomnografia. Lipsa unui somn de calitate la copii poate duce la: probleme comportamentale, dificultăţi şcolare şi de învăţare, anxietate, depresie, impulsivitate, hiperactivitate, efecte asupra creşterii, efecte de deprimare a sistemului imun, disfuncţie metabolică - dislipidemie, hipertensiune arteriala, creşterea rezistenţei la insulină
Dr. Ileana Brânză, medic primar medicină de familie, prezintă problemele medicului de familie faţă în faţă cu pacientul cu SASO. În relaţia cu pacienţii cu SASO, unul din rolurile medicului de familie este de a monitoriza (evalua medical) şi consilia (recomandări necesare adaptării stilului de viaţă la patologie) permanent pacienţii în funcţie de comorbidităţile/decompensările acestora. Obţinerea de informaţii necesare în comunicarea interdisciplinară, concomitent cu implicarea pacientului în gestionarea pe termen lung a propriei stări de sănătate, sunt deziderate care pot fi atinse doar prin creşterea alfabetizării în sănătate a pacienţilor noştri, în general şi a celor cu SASO în special. Sfaturile medicale profesioniste influenţează percepţiile şi atitudinile pacienţilor faţă de boală şi nevoile percepute de pacienţii cu SASO atunci când li se spune la ce să se aştepte în ceea ce priveşte evoluţia bolii şi strategiile de ţinere sub control a bolii.
