Persoanele care suferă de hipertensiune arterială şi care iau paracetamol pe termen lung, cu prescripţie medicală, ar putea să prezinte risc crescut de criză cardiacă sau de accident vascular cerebral, arată un studiu britanic.
Comform cercetătorilor de la Universitatea din Edinburgh, medicii ar trebui să reflecteze la riscuri şi avantaje, înainte de a prescrie pacienţilor paracetamol, în cadrul unui tratament prelungit, informează BBC.
Autorii studiului subliniază că administrarea analgezicului pe termen scurt, pentru dureri de cap şi pentru febră, e lipsită de pericol – deşi alţi experţi afirmă că ar fi nevoie de mai multe cercetări, asupra unui număr sporit de subiecţi şi pentru o perioadă mai mare, pentru a confirma rezultatele studiului respectiv.
Paracetamolul e folosit peste tot în lume drept remediu, pe termen scurt, contra unor afecţiuni diverse, şi e prescris pentru gestionarea durerii cronice, în ciuda puţinelor dovezi legate de eficienţa lui pe perioade mai mari, notează BBC.
Studiul britanic a fost efectuat cu ajutorul a 110 voluntari, din care două treimi luau medicamente contra hipertensiunii arteriale.
În cadrul unui test randomizat, li s-a cerut să ia 1g de paracetamol de 4 ori pe zi, timp de 2 săptpămâni – o doză obişnuită pentru pacienţii care suferă de dureri cronice -, apoi li s-a administrat un tratament placebo, timp de alte 2 săptămâni.
Testul a arătat că, în măsură mai ridicată ca tratamentul placebo, paracetamolul creştea tensiunea arterială, „unul dintre factorii de risc cei mai importanţi pentru crizele cardiace şi accidentele vasculare cerebrale”, a explicat profesorul James Dear, expert în farmacologie clinică de la Universitatea din Edinburgh.
Ca urmare a studiului, cercetătorii îi sfătuiesc pe medici să înceapă prin a le administra pacienţilor suferind de dureri cronice doza de paracetamol cea mai slabă cu putinţă şi de a supraveghea îndeaproape pacienţii care prezintă o tensiune arterială ridicat şi risc de boală cardiovasculară. Recomandările nu privesc utilizarea pe termen scurt a paracetamolului, pentru dureri de cap sau febră, se precizează în studiu.
Totuşi, rămân destule necunoscute, afirmă doctorul Dipender Gill, conferenţiar în farmacologie şi terapeutică clincă la Universitatea din Londra. El spune că studiul, publicat în revista Circulation, nu arată dacă creşterea observată a tensiunii arteriale s-ar menţine dacă paracetamolul ar fi folosit într-un interval mai mare decât cel luat în calcul. Nu se ştie cu certitudine nici dacă o eventuală creştere a tensiunii arteriale, atribuită administrării de paracetamol, ar antrena un risc sporit de afecţiuni cardiovasculare.
Echipa din Edinburgh a admis că nu a putut explica prin ce mecanism paracetamolul ar duce la creşterea tensiunii arteriale, dar concluziile cercetării ar trebui să ducă la o revizuire a prescripţiei de paracetamol pe termen lung.
British Heart Foundation, fundaţia care a finanţat studiul, arată că medicii şi pacienţii ar trebui să revizuiască, cu regularitate, necesitate de a lua un medicament sau altul – chiar şi unul „relativ inofensiv, ca paracetamolul”.