La Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” din Bucureşti s-a efectuat, în premieră, săptămâna trecută, o intervenţie de implantare de stent aortic la un pacient diagnosticat cu coarctaţie de aortă - stenozare (îngustare) a lumenului aortic, localizată, de obicei, la nivel istmic, imediat sub originea arterei subclaviei stângi, care poate fi localizată oriunde intratoracic sau abdominal şi se poate asocia cu sindromul Turner sau Shone.

În general, coarctaţia de aortă este prezentă de la naştere, dar în funcţie de gradul de severitate, poate fi depistată mai târziu, la maturitate. Cu cât artera este mai îngustată, cu atât simptomatologia este mai severă.

Coarctaţia de aortă se poate prezenta ca o malformaţie singulară, dar sunt cazuri în care poate fi însoţită de alte malformaţii cardiace, cum ar fi canalul arterial permeabil, defectul de sept atrial sau ventricular sau alte anomalii cardiace complexe.

Coarctaţia de aortă poate surveni atunci când în istoricul familial există cazuri de malformaţii cardiace sau atunci când fătul prezintă un sindrom genetic, cum ar fi Sindromul Turner. Cauzele exacte nu sunt încă cunoscute, dar în majoritatea cazurilor, afecţiunea este prezentă la naştere. Sunt situaţii în care diagnosticul este pus mai târziu, ca urmare a vasculitelor, aterosclerozei sau în urma unor traumatisme majore. De obicei, coarctaţia de aortă este provocată de un defect al vaselor de sânge, în timpul dezvoltării celui de-al cincilea şi de-al şaselea arc aortic.

Musculatura netedă a ductului se deplasează în zona periductală şi provoacă constricţia şi îngustarea lumenului aortic.

Fluxul sangvin redus cauzează subdezvoltarea istmului aortic.

Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de SUUMC, „pacientul, în vârstă de 35 ani, normoponderal, fost sportiv de performanţă, se adresează serviciului cardiologie pentru o simptomatologie debutată recent, din care menţionăm: dureri de cap, sângerări nazale, crampe la nivelul membrelor, caracteristici fizice asociate Sindromului Turner, braţul stâng vizibil mai mic decât cel drept, slăbiciune musculară, tensiune arterială şi suflu sistolic sau continuu, care a putut fi auzit în zona infraclaviculară stângă.

Diagnosticul a fost sugerat ca urmare a examinării ecografice realizate de cpt. medic dr. Magdalena Gurzun şi, ulterior, confirmat prin investigaţie imagistică tomografică.

Pe baza investigaţiilor clinice şi paraclinice efectuate, s-a decis tratamentul endovascular al acestei afecţiuni.

Intervenţia a avut loc în Laboratorul de angiografie cateterism cardiac, în data de 03.11.2020, de o echipă medicală multidisciplinară, coordonată de lt. col. medic dr. Sebastian Botezatu, medic primar Radiologie şi imagistică medicală, competenţă Radiologie intervenţională şi Ecografie generală, şef Laborator şi col. medic dr. Liviu Stan, medic primar Chirurgie Cardiovasculară, şef Secţie.

Din echipa medicală au mai făcut parte: dr. Alexandru Conduraru, medic specialist ATI, dr. Khattab Mohamed, medic primar Cardiologie, dr. Emilian Apostu, medic specialist Cardiologie şi dr. Alexandru Halip, medic rezident Chirurgie cardiovasculară.

Abordul chirurgical a fost pe cale femurală dreaptă. S-au cateterizat artera femurală comună stângă şi cea brahială stângă. Din cauza stenozei severe, stenoza a fost traversată anterograd, prin abord brahial stâng, de unde, cu ajutorul unui Snare femural stâng s-a exteriorizat ghidul pe cale femurală. S-a predilatat stenoza cu baloane Ultraverse 6 x 60 si 9 x 40 mm la 6 atm. S-a implantat stent autoexpandabil Vascu Flex 24 x 70 mm care a fost post-dilatat, la o atmosferă, cu baloane Edwards 20 x 40 mm şi 23 x 40 mm.

A fost nevoie de refacerea chirurgicală a arterei femurale comune drepte, dat fiind faptul că acesta era un vas gracil, stenozat ca urmare a abordului şi a introducerii dispozitivelor.

Pacientul a fost externat, din Secţia Chirugie cardiovasculară, în cea de-a patra zi postoperator. Pacientul nu a necesitat transfer în Sectia Terapie Intensivă, deşi intervenţia a avut loc sub anestezie generală IOT, pacientul a fost detubat imediat postoperator”.

Patologia congenitală cardiovasculară a adultului reprezintă o problemă importantă de sănătate, care a dus la implementarea, începând de anul viitor, a unui program naţional destinat acesteia, dat fiind faptul că coarctaţia de aortă, lăsată netratată, poate duce către un spectru larg de complicaţii, cum ar fi: accident vascular cerebral, anevrism aortic, disecţie de aortă, boala coronariană prematură, insuficienţă cardiacă, insuficienţa altor organe (în cazurile severe, în care îngustarea este mare, iar sângele nu poate ajunge la organele principale).

Este foarte important ca factorii de risc, cum ar fi Sindromul Turner, bicuspidia aortică sau istoricul familial să fie identificate şi monitorizate din timp şi cu atenţie.

Sursă fotografii: SUUMC „Dr. Carol Davila”