Pentru Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2022 a fost atribuit suedezului Svante Pääbo, cel care a efectuat secvenţierea genomului Omului de Neanderthal. Lucrările cercetătorului despre evoluţia umană au dus la apariţia unei noi discipline, paleogenomica.


Graţie secvenţierii unui os descoperit în Siberia, în 2008, cercetătorul suedez a relevat şi existenţa altui hominid distinct, necunoscut până atunci, anume Omul de Denisova (Homo denisovensis), notează Le Monde.

Svante Pääbo, în vârstă de 67 de ani şi instalat în Germania de decenii – lucrează la prestigiosul Institut Max Planck - , a descoperit în 2009 că un transfer de gene în procent de 2% a avut loc între aceşti hominizi dispăruţi şi Homo sapiens.

Acest transfer străvechi de gene către omul actual are, astăzi, o mare importanţă fiziologică, notează Le Monde. Spre exemplu, afectează modul în care sistemul nostru imunitar reacţionează la infecţii.

Lucrările cercetătorului au demonstrat recent că bolnavii COVID-19 purtători ai unui segment de ADN de la Omul de Neaderthal, moştenit dintr-o încrucişare cu genomul uman în urmă cu circa 60.000 de ani, prezintă un risc sporit de complicaţii severe ale bolii.

„Diferenţele genetice între Homo sapiens şi rudele noastre cele mai apropiate, astăzi extincte, erau necunoscute până în momentul identificării lor, graţie lucrărilor lui Pääbo”, au explicat membrii Comitetului Nobel.

În cadrul cercetărilor sale, suedezul a surmontat dificultăţile legate de degradarea ADN-ului din cauza trecerii timpului şi a contaminării.

În Europa, Omul de Neanderthal a coabitat o perioadă cu omul modern, înainte de a dispăra complet în urmă cu circa 30.000 de ani -  fiind înlocuit cu Homo sapiens, cu rădăcini africane.

Le Monde notează că şi tatăl cercetătorului suedez, Sune Bergström (1916-2004), a primit Nobelul în Medicină în 1982, pentru cercetări legate de hormoni.

Sursă foto: Facebook Svante Pääbo





Pediatru