La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, criticul de artă Adrian Buga a ţinut conferinţa „Incizii în arta plastică – Colecţionari-medici din România şi rolul artei în profesia lor”.

„Am avut parte de nenumărate surprize plăcute cu ocazia susţinerii conferinţei (…) Mulţumesc prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi, domnului dr. Richard Constantinescu şi tuturor celor implicaţi în acest demers”, a scris criticul de artă, pe Facebook.

În decembrie 2016, cu ocazia Zilelor Universităţii,  Adrian Buga prezenta comunităţii UMF-iste documentarul „Arta chirurgului”. Realizatorul peliculei a studiat milimetric, cu o sensibilitate şi profunzime deosebite, întreaga colecţie a marelui oncolog Ion Chiricuţă, colecţie care conţine lucrări semnate de celebri pictori români, printre care Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi Marcel Chirnoagă, se mai arată în postare.

După opt ani, Adrian Buga a revenit la universitatea ieşeană, pentru a susţine conferinţa care a avut la bază volumul apărut în acest an la Editura ARGO Art Publishing. „Incizii în arta plastică – Colecţionari-medici din România şi rolul artei în profesia lor” este lucrarea de doctorat a lui Adrian Buga, transformată într-un volum publicat în condiţii grafice deosebite.

„Pentru a înţelege încercarea regimurilor totalitare de a şterge viaţa colecţionarilor-medici şi de a o rescrie în interesul lor, propun cititorului să perceapă documentele şi fotografiile prezentate în acest studiu ca pe un palimpsest, iar lucrărilor de artă reproduse, cărora, alături de textele însoţitoare, l-am dat o însemnătate mare, doresc să fie martori tăcuţi ai unei epoci. Rog cititorul-privitor să parcurgă aceşti martori ca pe stop-cadre dintr-un film documentar care trebuie îmbunătăţit permanent, iar pe medicii întâlniţi în aceste pagini să-i înţeleagă ca pe dovezii vii ale unor lumi greu de descifrat. Medicii, artiştii şi arta lor au schimbat, în bine, istoria culturală şi medicală a ţării. Cât despre mecanismul distructiv format de aparatul comunist, vă rog să vă imaginaţi ţara noastră ca pe o grădină bogată; comunismul nu a ucis doar frunzele, florile sau arborii, ci a pătruns adânc în solul care le hrănea. A penetrat adânc, încât a încercat să schimbe chiar şi seva dătătoare de viaţă a artei prinsă sub comunism. A smuls multe dintre rădăcini şi a plantat specii otrăvitoare, şi, mai mult, ajuns cu forţa în zona germinatoare a artei şi a colecţionarilor, comunismul a turnat substanţe toxice în acel sol, ca să se asigure că orice producea… urma să nu mai fie ca înainte. Spiritul acestor medici colecţionari s-a dovedit a fi mult mai durabil decât ne putem imagina, iar colecţia lor de artă s-a transformat într-o grădină secretă, care, cu efecte rizomatice, încă mai germinează în memoria perenă a celor care nu uită”, explică autorul.

Sursă foto: Facebook UMF Gr.T.Popa Iasi