Anul trecut, 23 de milioane de copii au ratat vaccinurile din schemele pediatrice - cel mai mare număr din 2009 încoace, arată UNICEF şi OMS. Cele două agenţii subliniază faptul că pandemia a produs regrese majore în procesul de vaccinare a celor mici, iar fenomenul s-a înregistrat inclusiv în România.

 
În 2020, 23 de milioane de copii nu au primit vaccinurile oferite în cadrul programelor de imunizare de rutină. Numărul celor nevaccinaţi, comparativ cu 2019, a crescut 3,7 milioane, arată datele oficiale publicate de OMS şi UNICEF.

În timp ce s-au alocat resurse semnificative pentru combaterea pandemiei, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părţi ale lumii. În unele ţări, clinicile au fost închise sau au funcţionat cu program redus, iar oamenii au fost reticenţi să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăţi în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină şi a perturbării transporturilor, se arată într-un comunicat al UNICEF.

În 2020, în toate regiunile, a crescut numărul copiilor care au ratat primele doze, vitale, de vaccin, iar alte milioane ratează vaccinuri ulterioare. Ţările din regiunile OMS Asia de Sud-Est şi Mediterana de Est au fost cele mai afectate în această privinţă.

În România, UNICEF şi OMS arată că acoperirea cu vaccinul DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinaţi.

În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizaţi cu prima doză. Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinaţi), o scădere de un procent faţă de anul anterior.

O creştere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternităţi), de la 96% în 2019 la 97%.

„Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive şi poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulţi ani. Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecţia împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinşi în schemele de vaccinare) şi insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare”, se arată în comunicat.

UNICEF, OMS şi parteneri precum Gavi, Alianţa pentru Vaccinuri, sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de vaccinare prin:

  • Reluarea serviciilor şi campaniilor de vaccinare, astfel încât ţările să poată derula în condiţii de siguranţă programe de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19;
  • Sprijinirea personalului medico-sanitar şi a liderilor comunitari să comunice activ cu părinţii şi tutorii pentru a le explica importanţa vaccinării;
  • Corectarea lacunelor în acoperirea vaccinală, inclusiv identificarea comunităţilor şi persoanelor omise în timpul pandemiei;
  • Măsuri pentru ca vaccinarea împotriva COVID-19 să fie planificată şi finanţată separat şi să se desfăşoare în paralel cu vaccinurile pediatrice, nu în detrimentul acestora;
  • Implementarea unor planuri naţionale de prevenţie şi de răspuns la epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, precum şi consolidarea sistemelor de vaccinare ca parte a eforturilor de recuperare în urma pandemiei de COVID-19.

„În timp ce ţările solicită insistent să obţină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privinţa altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

Domnia sa a subliniat că este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor şi să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de imunizare.

 

Pediatru