Peste o cincime din pacienţii internaţi sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenia din spitale, arată raportul publicat de organizaţia Observatorul Român de Sănătate (ORS). Raportul analizează cele 122.423 chestionare de satisfacţie completate de pacienţii români la externare prin SMS şi formular web, în perioada decembrie 2016 - ianuarie 2018, prin intermediul mecanismului de feedback al Ministerului Sănătăţii.

Peste o cincime din pacienţii internaţi au fost nevoiţi să îşi cumpere medicamente

Chestionarele de evaluare, completate de aproximativ 3% din totalul pacienţilor externaţi, relevă că:

• Peste o cincime din pacienţi sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenia din spitale.
• 8 pacienţi din 10 sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de activitatea şi implicarea medicului care ia îngrijit.
• Peste o cincime din pacienţii internaţi au fost nevoiţi să îşi cumpere medicamente sau alte materiale sanitare din banii proprii în perioada internării în spital.
• Aproape 4% din cei chestionaţi sau confruntat cu situaţii în care li s-au solicitat bani sau atenţii în schimbul serviciilor medicale.
• 21% din spitale arată zero interes pentru părerea pacienţilor. În cazul acestora nu a fost completat nici măcar un chestionar de satisfacţie.

21% din unităţile sanitare nu au nici măcar un chestionar completat

Este îngrijorător de mic numărul de spitale care introduc datele de contact ale pacienţilor în platforma electronică a CNAS pentru ca pacienţii să primească prin SMS chestionarul de satisfacţie. 21% din unităţile sanitare nu au introdus în sistem nici măcar un pacient, iar 82% au introdus datele de contact pentru mai puţin de 5% dintre pacienţii externaţi.

Chestionarul de evaluare a satisfacţiei nu poate fi primit de către pacient dacă personalul spitalului nu solicită şi nu introduce datele de contact ale pacientului în platforma informatică a CNAS. Cu cât spitalul introduce în platforma CNAS mai multe date de contact ale pacienţilor, cu atât va creşte numărul de chestionare completate.

„Atragem atenţia asupra faptului că statul român judecă şi recompensează financiar performanţa spitalelor publice în special din punct de vedere cantitativ (numărul şi complexitatea cazurilor tratate), dar nu şi calitativ (satisfacţia pacienţilor sau calitatea vieţii după tratamentul în spital)”, punctează ORS în materialul publicat.

Satisfacţia pacienţilor a scăzut cu 18%

Cu ocazia trecerii la noul mecanism de măsurare, iese în evidenţă scăderea cu 18 procente a ratei generale de satisfacţie cu serviciile medicale: de la 97,5% la 79,8%. Până în 2016, pacientul completa un formular de evaluare tipărit, care apoi era dus, nesigilat, de către asistentă la secretariat pentru introducerea datelor în sistem. În 2016, Ministerul Sănătăţii a digitalizat procesul, introducând evaluarea online şi prin SMS.

 „Având în vedere situaţia precară a sistemului medical românesc, pare exagerată chiar şi noua statistică. Este posibil ca 8 pacienţi din 10 să fie mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciile medicale oferite de spitalele publice din România? O posibilă explicaţie este oferită de un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care afirmă că pacienţii tind să supraevalueze experienţa din spital: <<mulţi pacienţi au aşteptări reduse şi se declară mulţumiţi foarte uşor>>”, se arată în documentul publicat de Observatorul Român de Sănătate.