Gripa este cea mai severă dintre infecţiile virale respiratorii. La tineri şi la adulţii sănătoşi, evoluţia ei este în marea majoritate a cazurilor autolimitantă, cu vindecare în 4-7 zile. Tusea şi astenia fizică pot persista mai multe săptămâni. La persoanele care se încadrează în grupurile la risc pentru forme severe de gripă, după câteva zile de evoluţie pot apărea complicaţii severe, ameninţătoare de viaţă, care impun spitalizare. „Este foarte important ca aceste categorii de pacienţi să fie vaccinate antigripal în fiecare toamnă, pentru a preveni gripa, complicaţiile sale şi decesele asociate acesteia”, ne-a explicat prof. dr. Victoria Aramă, Disciplina de Boli Infecţioase, Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila” Bucureşti, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, în interviul de mai jos.

Gripa poate fi însoţită şi de complicaţii, unele chiar foarte grave. Care sunt aceste complicaţii şi cum le putem preveni?

Gripa nu este o viroză respiratorie obişnuită, ci este cea mai severă dintre infecţiile virale respiratorii. La tineri şi la adulţii sănătoşi, evoluţia gripei este, în majoritatea cazurilor, autolimitantă, cu vindecare în 4-7 zile. Tusea şi oboseala pot persista mai multe săptămâni. La persoanele care se încadrează în grupurile la risc pentru forme severe de gripă, după câteva zile de evoluţie pot apărea complicaţii severe, ameninţătoare de viaţă, care impun spitalizare. De aceea, este foarte important ca aceste categorii de pacienţi să fie vaccinate antigripal în fiecare toamnă, pentru a preveni boala, complicaţiile sale şi decesele asociate gripei.

Adulţii în vârstă de 60-65 de ani şi peste fac parte din aceste grupuri?

Sigur. Odată cu avansarea în vârstă se instalează imunosenescenţa, care constă atât în scăderea răspunsului imun împotriva infecţiilor, cât şi în scăderea răspunsului imun postvaccinal. În practica clinică imunosenescenţa se traduce printr-o creştere a susceptibilităţii la infecţii şi o creştere a severităţii infecţiilor la vârstnici. În acelaşi timp, numărul de boli cronice creşte odată cu vârsta, fapt care fragilizează pacienţii vârstnici, crescând riscul de complicaţii respiratorii şi extrarespiratorii în gripă. Deseori, gripa conduce la decompensarea bolilor cronice subiacente (diabet zaharat, boli cardiopulmonare cronice, ciroză hepatică etc.), precum şi la creşterea de 8-10 ori a riscului de infarct miocardic acut şi de accident vascular cerebral. De asemenea, numeroase studii au demonstrat că, după un episod de gripă, aproximativ un sfert dintre vârstnici îşi pierd autonomia, devenind dependenţi de ajutor pentru activităţile zilnice esenţiale.

Pentru vaccinarea femeilor gravide contează în ce trimestru se află sarcina?

Indiferent de trimestrul de sarcină, femeile gravide trebuie vaccinate în sezonul rece. Vaccinarea o va proteja pe viitoarea mamă de o formă severă de gripă, dar şi nou-născutul/sugarul împotriva gripei în primele 6 luni de viaţă. Grupul consultativ strategic de experţi în domeniul imunizării (SAGE) al OMS recomandă ca femeile gravide să aibă prioritate la imunizare faţă de toate celelalte grupuri la risc. De asemenea, SAGE recomandă ferm vaccinarea copiilor mici, a vârstnicilor, a persoanelor cu boli cronice şi a personalului medical. OMS recomandă tuturor ţărilor să încerce să atingă o acoperire vaccinală de 75% la vârstnici şi la grupele populaţionale la risc.

Multe dintre complicaţiile gripei pot lăsa sechele importante. Care dintre complicaţii sunt responsabile de acest lucru?

Dintre complicaţiile respiratorii ale gripei trebuie amintite: pneumonia interstiţială gripală primară cu insuficienţă respiratorie acută; pneumonia şi bronhopneumonia bacteriană secundară prin suprainfecţie bacteriană. Dar gripa stă şi în spatele unor complicaţii extrarespiratorii, cum ar fi: miozita acută – mai frecventă la copii; miocardita acută – mai frecventă la adulţi; accidentele coronariene acute şi decompensarea insuficienţei cardiace – mai ales la vârstnici; encefalita acută şi meningoencefalita acută – mai ales la copii; mielita acută.

Unele dintre complicaţii pot duce chiar la deces. Care sunt persoanele cu cel mai mare risc de deces din cauza gripei?

În fiecare an, la nivel global, sunt înregistrate până la 650.000 de decese asociate cu infecţiile respiratorii din sezonul gripal, aproximativ 3-5 milioane de cazuri cu evoluţie severă a gripei şi aproximativ 1 miliard de persoane infectate cu virusuri gripale. În ţările dezvoltate, majoritatea spitalizărilor pentru forme severe de gripă se înregistrează la vârstnicii nevaccinaţi, iar decesele cauzate de gripă afectează în principal persoanele cu vârsta peste 65 de ani, dar şi pe cele cu boli cronice asociate, indiferent de vârstă.

În ce măsură vaccinurile gripale protejează împotriva complicaţiilor grave asociate gripei?

Vaccinarea antigripală este cea mai eficientă şi mai sigură metodă de prevenţie a gripei, dar capacitatea vaccinurilor de a proteja poate varia de la un sezon gripal la altul. Protecţia postvaccinală poate varia în funcţie de: vârsta şi starea de sănătate a persoanei vaccinate – se ştie că, din cauza imunosenescenţei, vârstnicii au un răspuns imun postvaccinal suboptimal; gradul de „potrivire” dintre tulpinile de virusuri gripale A şi B circulante şi tulpinile de virusuri gripale A şi B conţinute în vaccinurile gripale utilizate în sezonul respectiv. OMS stabileşte în fiecare an compoziţia vaccinurilor în ceea ce priveşte tulpinile de virus gripal A şi B conţinute, această compoziţie urmând să fie respectată de toţi producătorii de vaccinuri.

Vaccinarea antigripală trebuie făcută diferenţiat în cazul vârstnicilor?

Numeroase studii publicate în literatura de specialitate din ultimii zece ani au arătat că utilizarea la vârstnici a unui vaccin gripal cu doză crescută de antigene previne cu 24% mai multe cazuri de gripă confirmată în laborator comparativ cu vaccinul cu doză standard de antigene. În plus, la vârstnici vaccinul cu doză crescută de antigene reduce semnificativ mai mult decât cele cu doză standard de antigene incidenţa complicaţiilor asociate gripei, precum şi rata de spitalizare pentru gripă sau pentru complicaţiile acesteia.

Gripa poate exacerba şi anumite afecţiuni cronice preexistente. Care sunt acestea şi care sunt categoriile populaţionale cu cea mai mare expunere?

Este unanim acceptat că persoanele cu afecţiuni cronice au risc semnificativ mai mare de forme severe şi complicate de gripă, care necesită spitalizare. Se estimează că bolile cronice preexistente sunt responsabile de până la 80% din internările raportate la adulţi şi 50% din cele raportate la copiii cu gripă confirmată prin probe de laborator. Pacienţii cu boli cronice cardiorespiratorii au cel mai mare risc de gripă severă, având concomitent şi un risc crescut de agravare a bolilor cronice preexistente, acest ultim risc amplificându-se odată cu înaintarea în vârstă. Numeroase studii publicate în ultimii zece ani au arătat că gripa poate exacerba o serie de afecţiuni cronice preexistente, cum ar fi astmul bronşic, BPOC, insuficienţa cardiacă, diabetul zaharat şi ciroza hepatică, fapt ce va creşte rata de spitalizare şi de deces.

Este nevoie de protecţie dincolo de gripă?

Vaccinarea împotriva gripei protejează nu numai împotriva infecţiei cu virusuri gripale, ci şi împotriva tuturor complicaţiilor respiratorii şi extrarespiratorii ale gripei, despre care am vorbit mai devreme. Vaccinarea va proteja şi împotriva spitalizării cauzate de gripă, a complicaţiilor gripei şi implicit împotriva decesului prin forme severe şi complicate de gripă. În cazul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, de anul acesta este disponibil un vaccin cu doză mai mare de antigene, special conceput pentru ele, în vederea „compensării” imunosenescenţei şi obţinerii unui răspuns imun postvaccinal adecvat, în comparaţie cu cel produs de vaccinul cu doză standard de antigen. O metaanaliză efectuată pe 21 de studii randomizate şi observaţionale, publicată în iunie 2023 într-o prestigioasă revistă medicală – Vaccine –, în care au fost incluşi peste 45 de milioane de vârstnici, pe parcursul a 12 sezoane gripale, a arătat că seniorii care au primit vaccin cu doză mare de antigene au fost semnificativ mai bine protejaţi împotriva gripei decât cei care au primit vaccinul standard, dar şi împotriva complicaţiilor acesteia şi a spitalizărilor.

Care este situaţia din România în ceea ce priveşte gripa în sezonul anterior?

Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în sezonul 2022-2023 au fost confirmate cu probe de laborator aproximativ 4.000 de cazuri de gripă, dar cu siguranţă acest număr este mult subestimat. Dintre cei 57.814 pacienţi raportaţi cu infecţii de tract respirator compatibile clinic cu gripa, 21,6% (12.480) au fost spitalizaţi, iar dintre cei spitalizaţi, cele mai multe cazuri au aparţinut grupei de vârstă peste 65 de ani.

Acoperirea vaccinală din sezonul trecut a fost una satisfăcătoare? Putem face o estimare pentru sezonul 2023-2024?

În România, acoperirea vaccinală în sezonul gripal 2022-2023 a fost extrem de redusă, fapt care generează o mare îngrijorare pentru actualul sezon gripal. La persoanele cu vârsta ≥65 de ani acoperirea vaccinală a fost de numai 23%, foarte departe de ţinta ideală propusă de OMS, care este 75%. Dacă vorbim de femeile gravide, sub 1% dintre acestea au fost vaccinate.

Ce ar trebui să facem în plus, la nivel naţional, astfel încât să reuşim o acoperire vaccinală în concordanţă cu recomandările OMS?

În România, este nevoie să fie intensificate campaniile de conştientizare a populaţiei asupra riscurilor asociate gripei şi asupra importanţei vaccinării antigripale. Trebuie ştiut că, începând cu 1 septembrie 2023, noua legislaţie aprobată de Ministerul Sănătăţii din ţara noastră permite vaccinarea antigripală gratuită – pentru toate vaccinurile antigripale disponibile – a categoriilor populaţionale aflate la risc pentru forme severe de gripă.

Dan Dumitru Mihalache

Interviu preluat din „Viaţa Medicală”