PREZENTĂRI DE CAZ

Alergia alimentară la mazăre şi corelaţiile acesteia cu procesarea termică

 Food allergy to green peas and its correlation with thermal processing

First published: 21 septembrie 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Aler.2.3.2018.1929

Abstract

Allergies produced by legumes rank among the first five in the top of food allergies, because legumes are the main source of protein especially for vegetarians. However, there are studies that have shown that allergenicity can be modified by thermal preparation. We chose to present the case of a 1.5-year-old female exclusively breast fed until 1 year of age, with paternal history of pollen allergy. From her personal history, we observed the existence of atopic dermatitis treated only with emollients. At this patient, the incidental consumption of frozen peas caused angioedema, but the prepared pea by boiling did not produce an allergic reaction. Few studies revealed allergies to green peas. However, some new studies have shown that thermal processing (boiling / roasting / steam cooking) reduces the IgE binding capacity, produces structural modification of proteins and helps reducing allergenicity for peas and also for other legumes.

Keywords
green peas, thermal preparation, food allergy, angioedema

Rezumat

Alergiile produse de leguminoase ocupă unul dintre primele cinci locuri în topul alergiilor alimentare, deoarece leguminoasele reprezintă principala sursă de proteine, mai ales la vegetarieni. Există însă studii care au demonstrat că alergenicitatea acestora poate fi modificată prin preparare termică. Am ales să prezentăm cazul unei paciente în vârstă de un an şi jumătate, hrănită exclusiv la sân până la vârsta de un an, cu antecedente paterne de alergie la polen. Din antecedentele personale reţinem existenţa unei dermatite atopice tratate doar cu emoliente. La această pacientă, consumul incidental de mazăre congelată a determinat apariţia angioedemului labial şi perioral, în schimb mazărea preparată prin fierbere nu a produs reacţie alergică. Există însă puţine studii în legătură cu alergiile la mazăre. Au fost descrise şi cazuri în care mazărea crudă nu a produs reacţii alergice. Totuşi, câteva studii mai noi au demonstrat faptul că procesarea termică prin fierbere/prăjire/gătire la aburi duce la scăderea capacităţii de legare a IgE şi la modificarea structurală a proteinelor, prin urmare ajută la scăderea proprietăţii alergenice atât pentru mazăre, cât şi pentru alte leguminoase.

Introducere

Alergiile alimentare reprezintă răspunsul anormal al organismului la contactul cu anumite alimente, mediat imunologic. Alergiile apar în special la persoanele cu teren atopic, afectându-i mai frecvent pe copii (6-8%) decât pe adulţi (2%). Proteinele alimentare sunt frecvent incriminate şi îşi exercită potenţialul alergenic prin absorbţie la nivel gastrointestinal. Alergia la leguminoase reprezintă una dintre cele mai frecvente cinci alergii alimentare, deoarece leguminoasele reprezintă principala sursă de proteine, mai ales la vegetarieni. Printre alergeni se numără şi proteinele Pis s 1 (vicilina) şi Pis s 2 (convicilina) din mazăre (Pisum sativum). Există însă studii care au demonstrat că alergenicitatea alimentelor poate fi modificată prin preparare termică.

Prezentare de caz

Am ales să prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 1,5 ani, hrănită exclusiv la sân până la vârsta de 1 an, cu antecedente paterne de alergie respiratorie la polen. Din antecedentele personale reţinem existenţa unei dermatite atopice tratate doar cu emoliente. La această pacientă, consumul incidental de mazăre crudă congelată a determinat apariţia angioedemului labial şi perioral.

S-a efectuat panelul de alergeni alimentari, care a evidenţiat prezenţa unui nivel semnificativ crescut de anticorpi IgE faţă de arahide, nivel moderat crescut de anticorpi IgE faţă de peştele cod şi albuş şi nivel scăzut de anticorpi IgE faţă de laptele pasteurizat. Nu a fost testată toleranţa pacientei la arahide sau alte leguminoase prin administrare în mod direct, dată fiind vârsta acesteia. În plus, administrarea incidentală de albuş sau lapte pasteurizat preparate termic nu a produs manifestări clinice.

De asemenea, s-a evidenţiat prezenţa anticorpilor IgE faţă de antigenul din mazăre (Pisum sativum) şi s-a ridicat suspiciunea de alergie la această leguminoasă. Totuşi consumul ulterior de mazăre fiartă nu a mai declanşat manifestări de tip alergic.

Pornind de la acest caz, am dezvoltat ipoteza conform căreia proprietăţile alergenice ale proteinelor din mazăre au fost modificate prin preparare termică. De asemenea, s-a luat în calcul posibilitatea ca pacienta să fi dezvoltat un sindrom de alergie orală (alergie alimentară cauzată de IgE care afectează persoanele sensibile şi la polen). Acest diagnostic nu a putut fi însă probat, din cauza vârstei pacientei şi a lipsei manifestărilor alergice respiratorii declanşate de polenuri.

Rezultate

Există puţine studii în legătură cu alergiile la mazăre. Au fost descrise cazuri în care mazărea crudă nu a produs reacţii alergice. Astfel, un studiu efectuat în zona mediteraneană pe 54 de copii cu alergie la leguminoase (50% cu alergii la mazăre) a demonstrat că testele cutanate au fost pozitive în majoritatea cazurilor pentru extractul de mazăre fiartă, şi nu pentru extractul de mazăre crudă. Ba mai mult, 74% dintre copii prezentau şi alergie la polen, iar peste 85% prezentau alergii încrucişate la alte leguminoase(1). Un alt studiu a evidenţiat cinci cazuri de copii cu toleranţă la mazărea crudă, dar cu diverse simptome IgE-mediate apărute după consumul de mazăre gătită(1). Totuşi, câteva studii mai noi au demonstrat faptul că procesarea termică prin fierbere/prăjire/gătire la aburi duce la scăderea capacităţii de legare a IgE şi la modificarea structurală a proteinelor şi, prin urmare, ajută la scăderea proprietăţii alergenice atât pentru mazăre, cât şi pentru alte leguminoase. Un studiu efectuat în India a demonstrat efectul benefic al procesării termice asupra alergenilor din mazăre, şi alte leguminoase(2). Alt studiu, efectuat pe 18 pacienţi cu alergie la mazăre, a avut drept scop evidenţierea legării proteinelor de IgE în cazul consumului de mazăre crudă, respectiv fiartă(3). Imunodetecţia IgE în cazul consumului de mazăre crudă a evidenţiat faptul că alergenii majori Pis s 1 (vicilina) şi Pis s 2 (convicilina) au reacţionat cu mai mult de 50% dintre serurile testate(4).

Concluzii

În cazul alergiilor alimentare la copil, merită luate în discuţie formele de preparare şi servire ale alimentelor şi posibilele reacţii alergice încrucişate

Bibliografie

  1. Ellisa M. Abrams, Thomas V. Gerstner. Allergy to cooked, but not raw peas: a case series and review. Allergy, Asthma & Clinical Immunology (AACI). Mar.2015, 11(1): 10
  2. Ashton Acton Q. Impact of thermal processing on legume allergens. Antigens. Advances in Research and Application, 2013 Edition, p 27
  3. Sanchez-Moner R, Lopez-Torrejon G, Pascual CY. Vicilin and convicilin are potential major allergens from pea. Clinical and experimental allergy: Journal of the British Society for Allergy and Clinical Immunology. Nov.2004, 34(11): 1747-53.
  4. Verma Ak, Kumar S, bas M, Dwivedi PD. Impact of Thermal Processing on Legume Allergens. Plant Foods for Human Nutrition. Dec 2012, 67(4): 430-441

Articole din ediţiile anterioare

LUCRARI ORIGINALE | Ediţia 4 6 / 2022

Omalizumab în alergiile alimentare – perspectivă terapeutică

Ioana‑Adriana Muntean, Ioana‑Corina Bocşan, Irena Pintea, Carmen Teodora Dobrican, Prof. dr. Diana Deleanu

Imunoglobulina E (IgE) joacă un rol central în patogeneza bolilor alergice, inclusiv în astm şi alergii alimentare(1). Terapia cu anticorpi monoclo...

19 decembrie 2022
LUCRĂRI ORIGINALE | Ediţia 1 6 / 2022

Evoluţia pe termen lung a unui caz de angioedem prin deficit dobândit de C1-inhibitor esterază – particularităţi clinice şi terapeutice

Prof. dr. Polliana Mihaela Leru, Vlad Florin Anton

Angioedemul (AE) reprezintă o patologie relativ frecvent întâlnită în practica medicală, care poate implica probleme de diagnostic etiologic şi de ...

22 martie 2022
REFERATE GENERALE | Ediţia 4 7 / 2021

Ghidul EAACI/GA²LEN/EDF/WAO pentru definirea, clasificarea, diagnosticul şi managementul urticariei

T. Zuberbier, Werner Aberer, R. Asero, A. H. Abdul Latiff, D. Baker, B. Ballmer-Weber, J. A. Bernstein, C. Bindslev-Jensen, Z. Brzoza, R. Buense Bedrikow, G. W. Canonica, M. K. Church, T. Craig, I. V. Danilycheva, C. Dressler, L. F. Ensina, A. Gimenez-Arnau, K. Godse, M. Goncalo, C. Grattan, J. Hebert

Acest ghid bazat pe dovezi şi acord unanim a fost dezvoltat urmând metodele recomandate de Cochrane şi de Grupul de Lucru privind Aprecierea, Dezvo...

20 decembrie 2021
PREZENTĂRI DE CAZ | Ediţia 1 5 / 2021

Ce ştim despre sindromul Frey?

Mihaela Ruxandra Udrea, Maria Brînzei, Maria Cătălina Cernat, Otilia Luminiţa Manolache, Rama Boustani, Selda Ali, Roxana Silvia Bumbăcea

Sindromul Lucja Frey, descris de medicul neurolog cu acelaşi nume, este o afecţiune rar întâlnită, care se caracterizează prin eritem şi disconfort...

31 martie 2021