Introduction. The normal homeostasis of humans and animals strictly depends on the quality of food. Characterizing the normal homeostasis of human organisms, the way of preparing food resources and the way of consumption, as well as the lifestyle, are added to it. Our objective was to identify the preclinical and clinical evidence regarding the changes induced in the body by industrial animal growth hormones and the use of antibiotics that contribute substantially to what is considered one of the biggest current public health problems worldwide: antibiotic resistance. Materials and method. PubMed, Clarivate Web of Science, and ResearchGate databases were used for the period 2018-2023. The keywords used were food, hormones, animals, and antibiotics. Results. The most commonly found drug residues in milk, dairy products, or meat are those from veterinary treatments with broad-spectrum anthelmintics for gastrointestinal control, nematodes, lungworms, tapeworms, and liver flukes, broad-spectrum anthelmintics for control of endo- and ectoparasites, as well as antibiotics. Conclusions. All veterinary medicines authorized in Romania and/or the European Union are present in the Summary of Product Characteristics, the waiting time for meat, organs, and milk. Compliance with this time and the implementation of good animal and poultry hygiene and husbandry practices guidelines ensure safe food for human consumers.
Keywords
food, hormones, animals, antibiotics, drug residues
Rezumat
Introducere. Homeostazia normală, atât a oamenilor, cât şi a animalelor, este strict dependentă de calitatea hranei. Particularizând homeostazia normală a organismelor umane, la aceasta se adaugă modul de preparare a resurselor alimentare şi modul de consum, precum şi stilul de viaţă. Obiectivul acestui studiu a constat în identificarea dovezilor preclinice şi clinice privind modificările induse în organism de hormonii de creştere industrială a animalelor şi utilizarea antibioticelor ce contribuie substanţial la ceea ce este considerată a fi una din cele mai mari probleme actuale de sănătate publică la nivel mondial: antibiorezistenţa. Materiale şi metodă. Au fost utilizate bazele de date PubMed, Clarivate Web of Science şi ResearchGate pentru perioada 2018-2023. Cuvintele-cheie utilizate au fost: alimente, hormoni, animale, antibiotice. Rezultate. Reziduurile medicamentoase cel mai des întâlnite în lapte, produse lactate sau carne sunt cele provenite de la tratamentele veterinare cu antihelmintice cu spectru larg pentru controlul gastrointestinal, nematozi, viermi pulmonari, tenii şi dorlotul hepatic, antihelmintice cu spectru pentru controlul endo- şi ectoparaziţilor, precum şi antiobitice. Concluzii. Toate medicamentele veterinare autorizate în România şi/sau Uniunea Europeană prezintă în Rezumatul caracteristicilor produsului timpul de aşteptare pentru carne, organe şi lapte. Respectarea acestui timp, precum şi implementarea ghidurilor de bune practici de igienă şi creştere a mamiferelor, păsărilor şi peştilor garantează alimente sigure pentru consumatorii umani.
Homeostazia normală a oamenilor şi animalelor este strict dependentă de calitatea hranei. Particularizând homeostazia organismelor umane, se adaugă ca importanţăşi modul de preparare a resurselor alimentare, modul de consum, precum şi stilul de viaţă.
În România, principalele rase de păsări de curte utilizate ca resurse alimentare de origine animală (ouă, carne şi subproduse) pentru oameni sunt: găina (Gallus gallus domesticus); raţa (Anas platyrhynchos);gâsca (Anserini);curcanul (Meleagris gallopavo);prepeliţa (Coturnix coturnix);bibilica (Numididae);struţul (Struthio camelus) etc. Pentru carne şi/sau lapte, principalele animale crescute sunt bovinele, ovinele şi caprinele.
Prin conţinutul în nutrienţi, în special azot şi fosfor, gunoiul de grajd rezultat de la păsările de curte reprezintă un îngrăşământ valoros pentru terenurile agricole. Cu toate acestea, calitatea biologică a aşternutului păsărilor şi/sau animalelor ridică anumite criterii privind siguranţa acestora, cum ar fi bacterii, ciuperci, virusuri şi protozoare parazite şi helminţi, antibiotice şi microbi patogeni cu gene rezistente la antibiotice, metale grele, hormoni de creştere şi sexuali, ca de exemplu estrogen, în special 17p-estradiol şi testosteron. Aşternutul păsărilor sau al animalelor poate fi contaminat şi cu pesticide precum dioxine, furani, bifenili policloruraţi şi hidrocarburi aromatice policiclice(1).
Deşi toate fermele de păsări şi/sau animale au implementate ghiduri de bune practici pentru respectarea cerinţelor privind procesele implicate într-o astfel de fermă (de exemplu, resurse umane, procesul de reproducţie, creşterea puilor şi/sau a animalelor pe diverse categorii de vârstă, tratamentele veterinare, circuitul deşeurilor, sacrificarea în caz de necesitate, transportul păsărilor sau animalelor, mentenanţa preventivă sau corectivă etc.), pot exista situaţii când contaminarea cu agenţi patogeni este inerentă. În astfel de situaţii, în funcţie de patologie, sunt utilizate antibiotice.
Grupul ad-hoc de experţi în recomandări privind rezistenţa la aniomicrobiene (AMEG) din cadrul Agenţiei Europene de Medicină (European Medicines Agency; EMA)(2) a clasificat antibioticele în funcţie de potenţialele consecinţe asupra sănătăţii publice. Criteriile care au stat la baza acestei clasificări au fost rezistenţa crescută la antimicrobienele administrate animalelor şi necesitatea utilizării lor. La această clasificare, medicii veterinari trebuie să respecte ghidurile de tratament şi informaţiile din rezumatele caracteristicilor medicamentelor veterinare, inclusiv restricţiile de utilizare la speciile de la care se obţin produse alimentare şi politicile naţionale de prescriere.
Astfel, AMEG clasifică antobioticele în patru categorii: A – de evitat; B – restricţie; C – precauţie şi D – prudenţă.
Din categoria A (de evitat), fac parte antibioticele – ex.: amidinopeniciline (mecilinam, pivmecilinam), ketolide (telitromicină), monobactami (aztreonam), care nu sunt autorizate în tratamentele veterinare în cazul animalelor de la care se obţin alimente.
Alte antibiotice din această categorie sunt: rifampicina, carboxipeniciline şi ureidopeniciline (ex.: piperacilină-tazobactam), carbapeneme (meropenem, doripenem), lipopeptide (daptomicină), oxazolidinone (linezolid), riminofenazine (clofazimină), sulfone (dapsonă) şi streptogramine (pristinamicină, virginiamicină)(2). Tot din această categorie fac parte şi medicamentele utilizate numai în tratarea tuberculozei sau a altor patologii provocate de micobacterii (ex.: izoniazidă, etambutol, pirazinamidăşi etionamidă), glicopeptide (vancomicină), glicilcicline (tigeciclină) şi derivaţi ai acidului fosforic (fosfomicină). În anumite condiţii, acestea se pot administra animalelor de companie.
Categoria B (de restricţie) este de importanţă critică în medicina umană. Utilizarea acestora la animale trebuie restricţionată pentru a reduce riscul asupra sănătăţii publice, cu excepţia situaţiilor în care nu există antibiotice din categoriile C şi D care ar putea fi eficace din punct de vedere clinic, ca de exemplu: cefalosporine de a treia şi a patra generaţie, exceptând combinaţiile cu inhibitori de beta-lactamază (cefaperazonă, cefovecin, cefchinomă, ceftiofur), polimixine (colistină, polimixină B), chinolone (cinoxacină, danofloxacină, ibafloxacină, acid oxolinic etc.).
Antibioticele din categoria C (precauţie) sunt medicamentele pentru care există alternativă în medicina umană, ca de exemplu: aminoglicozide, cu excepţia spectinomicinei (ex.: amikacină, apramicină, framicetină, gentamicină, kanamicină etc.), aminopeniciline în combinaţie cu inhibitori de beta-lactamază, cefalosporine de prima şi a doua generaţie şi cefamicine (ex.: cefacetril, cefadroxil etc.), lincosamide, pleuromutiline, macrolide (ex.: eritromicină, gamitromicină, tilozină) şi rifamicine (rifaximină). Conform AMEG, pentru anumite tratamente veterinare nu există medicamente alternative în categoria D.
Categoria D (prudenţă) conţine tratamentele de primă linie ce trebuie utilizate când este cazul din punct de vedere medical(2), de exemplu: aminopeniciline fără inhibori de beta-lactamază (ex.: amoxicilină, ampicilină etc.), tetracicline etc.
Un alt produs de origine animală utilizat la prepararea altor alimente, dar consumat şi ca atare, este laptele provenit de la mamifere din diverse specii (bovine – Bos taurus, bivoliţe – Bubalus bubalis, ovine – Ovis aries, caprine – Capra aegagrus hircus etc.). În anumite cazuri, acesta poate conţine cantităţi mari de reziduuri medicamentoase, din cauza tratamentelor antideparatizante aplicate. Raportul de partiţie sânge-lapte pentru diferite substanţe antiparazitare, ca de exemplu benzimidazol, lactone macrociclice (avermectinăşi milbemicină), salicilanilide, nitroxinil şi clorsulon, depinde de capacitatea lor de a difuza prin epiteliul glandei mamare(3). Pericolul pentru consumatorii umani este reprezentat de cantitatea de reziduuri din lapte şi produsele lactate în perioada posttratament administrate animalelor care alăptează(4-7).
În această lucrare ne propunem să identificăm reziduurile medicamentoase cel mai des întâlnite în alimentele de origine animală, patologiile veterinare pentru care sunt recomandate, modul de administrare a acestora şi modul de aşteptare pentru ca produsele de carne, organe şi lapte să fie sigure pentru consumatorii umani.
Materiale şi metodă
Au fost utilizate bazele de date PubMed, EMA, ICPBMV, ResearchGate şi Web of Science platform - Clarivate pentru perioada 1996 – iunie 2023. Cuvintele-cheie utilizate au fost: alimente, hormoni, animale, antibiotice, reziduuri lapte, reziduuri medicamentoase în carne.
Am ales pentru analiză 25 din articolele de evidenţă.
Rezultate
Reziduurile medicamentoase cel mai des întâlnite în lapte şi produse lactate sunt prezentate în tabelul 1.
Conform Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM)(19), „ivermectina este un medicament chimioterapic antiparazitar, utilizat în tratamentul bolilor parazitare atât în medicina veterinară, cât şi în medicina umană. Este folosită, de asemenea, în tratamentul unor boli parazitare ale pielii, inclusiv scabia şi pediculoza. În România este aprobat un singur medicament de uz uman ce conţine ivermectină, sub formă de cremă, administrat în acnee rozacee”. Medicamentul aprobat de către ANMDM pentru tratamentul topic al leziunilor inflamatorii cauzate de acneea rozacee la pacienţi adulţi umani se numeşte „Soolantra 10 mg/g cremă“(20).
Din cauza persistenţei sale îndelungate în lapte şi produse derivate din lapte, utilizarea sa trebuie să fie luată în considerare din punctul de vedere al siguranţei umane. După administrarea subcutanată (0,2 mg/kg), ivermectina a fost detectată între 23 şi 30 de zile în laptele obţinut de la oaie de lapte, capre şi bovine(3,21-24), iar după administrarea orală (0,2 mg/kg), la oile de lapte, a fost detectată în lapte pentru o perioadă mai scurtă (până la 11 zile după tratament)(25). Conform Cerkvenik et al.(23), Alvinerie et al.(24)şi Imperiale(25), cantitatea cea mai mică excretată în lapte din doza totală de ivermectină administrată subcutanat este la capre de 0,3%, comparativ cu oile de lapte (între 0,7% şi 0,8%) şi vacile de lapte (5,46%).
Timpii de aşteptare de la administrarea medicamentelor autorizate în România şi menţionate în tabelul 1 la rubrica „Formula de administrare”, pentru ca laptele, carnea şi organele să fie sigure pentru consum uman, sunt prezentaţi în tabelul 2.
Deoarece Ranigel® (substanţă activă: rafoxanida) nu mai este autorizat în România, nu a mai fost menţionat în tabelul 2.
Suplimentar analizelor fizico-chimice şi microbiologice, pentru asigurarea siguranţei laptelui, contaminanţii (inclusiv antibioticele) pot fi analizaţi cu echipamente folosind tehnica ELISA.
Având în vedere că în Uniunea Europeană siguranţa alimentară este reglementată de la „fermă la furculiţă“, fermele care au implementate şi certificate ghidurile de bune practici de igienăşi HACCP/SR EN ISO 22000:2018 garantează produse şi alimente de origine animală sigure pentru consumatorii umani.
O problemă pentru siguranţa alimentară o reprezintă sacrificările de necesitate din punct de vedere medical, precum şi produsele provenite de la ferme care nu au implementate reglementările anterior menţionate, precum şi cantitatea şi frecvenţa alimentelor de origine consumate.
Concluzii
Toate medicamentele veterinare autorizate în România şi/sau Uniunea Europeană prezintă în Rezumatul caracteristicilor produsului timpul de aşteptare pentru carne, organe şi lapte. Respectarea acestui timp, precum şi implementarea ghidurilor de bune practici de igienăşi creştere a animalelor şi păsărilor garantează alimente sigure pentru consumatorii umani.
Conflict de interese: niciunul declarat
Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
Bibliografie
Kyakuwaire M, Olupot G, Amoding A, Nkedi-Kizza P, Basamba TA. How Safe is Chicken Litter for Land Application as an Organic Fertilizer? A Review. Int J Environ Res Public Health. 2019;16(19):1-23.
EMA. Clasificarea antibioticelor folosite la animale pentru o utilizare prudentă şi responsabilă, la https://www.ema.europa.eu/en/documents/report/infographic-categorisation-antibiotics-use-animals-prudent-responsible-use_ro.pdf
Imperiale F, Lanusse C. The Pattern of Blood-Milk Exchange for Antiparasitic Drugs in Dairy Ruminants. Animals. 2021;11:1-21.
Anastasio A, Esposito M, Amorena M, Catellani P, Serpe L, Cortesi M. Residue study of ivermectin in plasma, milk, and mozzarella cheese following subcutaneous administration to buffalo (Bubalus bubalis). J Agric Food Chem. 2002;50:5241–5245.
Cerkvenik V, Perko B, Rogelj I, Doganoc D, Skubic V, Beek W, Keukens H. Fate of Ivermectin residues in ewes milk and derived products. J Dairy Res. 2004;71:39–45.
Imperiale FA, Busetti MR, Suarez VH, Lanusse CE. Milk excretion of ivermectin and moxidectin in dairy sheep: Assessment of drug residues during cheese elaboration and ripening period. J Agric Food Chem. 2004;52:6205–6211.
Power C, Danaher M, Sayers R, O.´Brien B, Clancy C, Furey A, Jordan K. Investigation of migration of triclabendazole residues to milk products manufactured from bovine milk, and stability therein, following lactating cow treatment. J Dairy Sc 2013;96:6223-6232.
Alapis. Rezumatul caracteristicile produsului. Albendazol 300 mg. Autorizaţia de punere pe piaţă din 20.03.1995. http://www.icbmv.ro/prospecte/albendazole%20300-110301.pdf
Barker S, Kappel J. Drug residues in milk from cows administered fenbendazole as a paste, drench, or feed top‐dressing. J Vet Pharmacol Ther. 1997;20:160–162.
Brandon DL, Bates AH, Binder RG, Montague WC, Whitehand LC, Barker SA. Analysis of fenbendazole residues in bovine milk by ELISA. J Agric Food Chem. 2002;50:5791–5796.
Moreno L, Imperiale F, Mottier L, Alvarez L, Lanusse C. Comparison of milk residue profiles after oral and subcutaneous administration of benzimidazole anthelmintics to dairy cows. Anal Chim Acta. 2005;536:91–99.
Romero T, Althaus R, Moya VJ, Beltrán M, Reybroeck W, Molina MP. Albendazole residues in goat´s milk: Interferences in microbial inhibitor tests used to detect antibiotics in milk. J Food Anal. 2017;25:302–305.
De Liguoro M, Longo F, Brambilla G, Cinquina A, Bocca A, Lucisano A. Distribution of the anthelmintic drug albendazole and its major metabolites in ovine milk and milk products after a single oral dose. J Dairy Res. 1996;63:533–542.
Montero Vet. Rezumatul caracteristicilor produsului. Ivermina 1% injectabilă, 10 mg/ml, soluţie injectabilă pentru bovine şi porcine. Autorizaţie de comercializare: http://www.icbmv.ro/prospecte/ivermina_1_180152.pdf
Autoritatea Europeană a Medicamentului - Anexa I. Lista cu denumirile comerciale, formele farmaceutice, concentraţiile medicamentelor de uz veterinar, speciile de animale, calea de administrare şi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă din statele membre, la https://www.ema.europa.eu/en/documents/referral/closantel-article-35-referral-annex-i-ii-iii_ro.pdf
Ceva Sante Animale - Rezumatul caracteristicilor produsului. Douvistome. ICPBMV. Autorizaţie de comercializare nr. 110268/16.09.2011.
Intervet Productions - Rezumatul caracteristicilor produsului. Ranigel. ICPBMV. Autorizaţie de comercializare nr. 050545/26.08.2010.
Agenţia Naţională a Medicamentului, Dispozitivelor Medicale din România - Informare referitoare la administrarea ivermectinei ca profilaxie şi tratament în COVID-19, la https://www.anm.ro/anunt-important-29-01-2021.
Galderma International - Rezumatul caracteristicilor produsului. Soolantra 10 mg/g cremă. ANMDM. Autorizaţie de punere pe piaţă nr. 13854/2021/01-02-03-04-05.
Imperiale FA, Busetti MR, Suarez VH, Lanusse CE. Milk excretion of ivermectin and moxidectin in dairy sheep: Assessment of drug residues during cheese elaboration and ripening period. J Agric Food Chem. 2004;52:6205–6211.
Toutain P, Campan M, Galtier P, Alvinerie M. Kinetic and insecticidal properties of ivermectin residues in the milk of dairy cows. J Vet Pharmacol Ther. 1988;11:288–291.
Cerkvenik V, Grabnar I, Skubic V, Doganoc D, Beek W, Keukens D, Kosorok M, Pogacnik M. Ivermectin pharmacokinetics in lactating sheep. Vet Parasitol. 2002;104:175–185.
Alvinerie M, Sutra JF, Galtier P. Ivermectin in goat plasma and milk after subcutaneous injection. Vet Res. 1993;24:417–421.
Imperiale F, Lifschitz A, Sallovitz J, Virkel G, Lanusse C. Comparative depletion of ivermectin and moxidectin milk residues in dairy sheep after oral and subcutaneous administration. J Dairy Res. 2004;71:427–433.