CERCETARE

Obezitatea şi tulburările de alimentaţie prin prisma proiectului Connected4Health – o abordare integrată, medicală şi umanistă a tinerilor cu obezitate şi tulburări de alimentaţie

 Obesity and eating disorders through the lens of the Connected4Health Project – an integrated medical and humanistic approach to young people with obesity and eating disorders

First published: 28 aprilie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Diet.1.1.2023.8022

Abstract

In the following, we offer a brief description of an Erasmus+ strategic partnership project carried out by “George Emil Palade”UMPhST from Târgu-Mureş in collaboration with six other European partners, a project that emphasizes the role of nutrition in addressing two important problems with which young people deal in our days: obesity and eating disorders. On the project website (https://connected4health.pixel-online.org/index.php) there are available teaching materials, good practices guidelines, case studies, course materials, multimedia and video materials made with the support of specialists in nutrition, endocrinology, psychology, physical education and communication, based on an innovative integrated medical and humanistic approach and created by teaching specialists from the countries participating in the project (Romania, Italy, Serbia, Czech Republic, Spain, Lithuania and Portugal). We believe that such intervention projects effectively support the meaning of multidisciplinary team work, for which the dissemination of information and outcomes are important and necessary.

Keywords
obesity, management, eating disorders, young people

Rezumat

În acest articol, propunem o scurtă descriere a unui proiect de parteneriat strategic Erasmus+ derulat de către Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu/Mureş în colaborare cu alţi şase parteneri europeni, proiect ce subliniază rolul pe care nutriţia îl are în abordarea a două importante probleme cu care se confruntă tinerii de azi: obezitatea şi tulburările de alimentaţie.  
Pe site-ul proiectului (https://connected4health.pixel-online.org/index.php) sunt disponibile materiale de învăţare/predare, exemple de bune practici, studii de caz, suporturi de curs, materiale multimedia şi video realizate cu sprijinul specialiştilor în nutriţie, endocrinologie, psihologie, educaţie fizică şi comunicare, bazate pe o abordare inovatoare integrată medicală şi umanistă şi create de specialişti cadre didactice din ţările participante la proiect (România, Italia, Serbia, Cehia, Spania, Lituania, Portugalia). Credem că astfel de proiecte intervenţionale susţin eficient munca în echipa multidisciplinară, pentru care diseminarea informaţiilor şi a rezultatelor este importantă şi necesară.

Stigma însoţeşte deseori persoanele cu obezitate şi tulburări de alimentaţie 

Persoanele cu surplus de greutate sunt deseori stigmatizate, chiar prejudiciate în relaţiile sociale, iar în mass-media încă se perpetuează stereotipuri care le ataşează eticheta de confort şi lene, din convingerea că greutatea este exclusiv o problemă de alegere, complet controlabilă de către individ. Stigma, discriminarea şi stereotipurile pot agrava şi mai mult problema greutăţii, conducând la tulburări emoţionale de tipul depresiei, anxietăţii, stimei de sine scăzute, care la rândul lor îi vor împinge pe aceşti tineri spre mâncatul compulsiv(1), într-un perpetuu ciclu fără ieşire. Pe de altă parte, insatisfacţia corporală, manifestată în special la adolescenţi, cuprinde sentimente şi gânduri negative referitoare la percepţia de sine, mai exact la discrepanţa percepută dintre dimensiunea actuală şi cea ideală a propriului corp(2). La fel ca tinerii cu obezitate, şi cei care suferă de tulburări de alimentaţie (anorexie, bulimie, binge eating) au o stimă de sine scăzută, sunt nemulţumiţi de imaginea corporală şi de greutatea lor şi tind să se izoleze, necăutând ajutor de specialitate, învârtindu-se astfel într-un cerc vicios de învinuire-ruşine, extrem de dăunător. Este un fapt îngrijorător deoarece, în literatura de specialitate, pacienţilor cu tulburări de alimentaţie le corespund cele mai înalte niveluri de dizabilităţi medicale şi sociale ale tulburărilor psihice(3).

Cauze şi factori declanşatori

Tinerii, şi în special adolescenţii, se concentrează din ce în ce mai mult pe aspectul şi atracţia lor fizică, insatisfacţia faţă de imaginea propriului corp fiind o caracteristică frecventă ce poate conduce spre o sănătate fizică şi psihică precară. Deşi mulţi dintre tinerii consideraţi supraponderali sau obezi luptă din greu cu kilogramele în plus, ei pot deveni ţinta discriminării, prejudecăţilor şi umilinţelor, în timp ce tinerii cu anorexie, bulimie sau binge eating sunt adesea marginalizaţi, hărţuiţi şi etichetaţi ca slabi/slăbănogi/doar piele şi os, problema lor trecând neobservată, nediagnosticată şi astfel netratată. Deşi aceste afecţiuni sunt asociate cu grade ridicate de comorbiditate, ele pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii.

Provocările, atât pentru obezitate, cât şi pentru tulburările de alimentaţie, sunt complexe, cu multiple cauze şi factori declanşatori, situaţi în afara zonei de control personal, ce includ factori genetici, biologici, sociali şi influenţe de mediu. Acestora li s-au suprapus perioadele de izolare din cauza pandemiei de COVID-19, care au agravat şi mai mult situaţia prin restricţiile de comunicare socială impuse şi mai ales prin concentrarea constantă pe stigmatizarea grăsimii corporale şi a creşterii în greutate, aşa cum transpare ea din glumele care au circulat în timpul pandemiei şi care au transmis un mesaj greşit persoanelor supraponderale şi celor care suferă de tulburări de alimentaţie.

De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că nu este deloc comod de abordat subiectul greutăţii cu un tânăr adolescent aflat de cele mai multe ori într-o perioadă de criză de comunicare, anorexia şi celelalte tulburări alimentare putând trece neobservate şi, ca atare, netratate perioade lungi de timp. Toate aceste argumente şi dovezi reclamă o nevoie stringentă de schimbare şi intervenţie printr-o abordare transdisciplinară complexă medicală, dar şi de comunicare şi educaţie a tinerilor cu obezitate şi tulburări alimentare.

Proiectul C4H îşi propunSă sporească gradul de conştientizare în rândul grupurilor-ţintă (dieteticieni, nutriţionişti, lectori, medici de familie, rezidenţi, studenţi, dar şi părinţi) cu privire la stigmatizarea, prejudecăţile şi prejudiciile asociate cu obezitatea şi tulburările de alimentaţie.Să schimbe modul în care opinia publică percepe şi stigmatizează greutatea corporală în obezitate şi tulburări alimentare, prin dezvoltarea unei abordări noi, nonstigmatizante, bazată pe salutogeneză, mai degrabă, decât pe patogeneză în sănătatea publică.Să promoveze obiceiurile alimentare sănătoase la nivel european prin exemple de bune practici, printr-o intervenţie concretă în abordarea şi gestionarea obezităţii şi a tulburărilor de alimentaţie, bazate pe o abordare interdisciplinară, de echipă.

Ce puteţi găsi pe site-ul proiectului?

Resurse de învăţare şi predare: un manual de abordare integrată a percepţiei corporale, a obezităţii şi a tulburărilor de nutriţie, care este publicat în limba engleză, în format tipărit, iar în format digital, în toate limbile parteneriatului, şi care oferă o perspectivă istorică şi culturală asupra obezităţii şi imaginii corporale. Manualul include rapoarte locale şi încearcă să dea răspuns la câteva întrebări-cheie: De ce corpul gras este perceput cu aversiune, deseori insultat sau considerat bolnăvicios, fiind ţinta unor discuţii şi dezbateri fervente despre cum să i se reducă dimensiunile pentru a se încadra în tiparul social şi medical general acceptat în zilele noastre? Cum contribuie cultura corpului suplu, a autoportretizării idealizate (selfie holism) şi retuşate digital din social media la perpetuarea şi agravarea tulburărilor de nutriţie şi a unei alimentaţii incorecte? Ce diferenţe există din acest punct de vedere între diferite ţări, grupuri sociale şi culturi?

Un curriculum sub forma unei programe analitice interactive online, detaliată pentru şapte săptămâni/şapte cursuri Abordarea multidisciplinară a tinerilor cu obezitate şi tulburări alimentare, un instrument didactic comprehensiv pentru predarea integrată, holistică a obezităţii şi tulburărilor de alimentaţie, care se adresează deopotrivă nutriţioniştilor, formatorilor şi lectorilor. Programa include resurse multimedia, subiecte de discuţie, chestionare de evaluare sumativă şi bibliografie suplimentară.

Un pachet de învăţare autonomă, intitulat Managementul eficient al tinerilor pacienţi cu obezitate şi tulburări alimentare, care are la bază interviuri cu specialişti din ţările partenere şi dialoguri simulate cu pacienţii, ca exemple de bune practici.

În acest moment, vă propunem spre consultare şi audiere următoarele produse create de către membrii echipei Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureş:

Manual de abordare integrată a percepţiei corporale, a obezităţii şi a tulburărilor de nutriţie (https://connected4health.pixel-online.org/IO1_Handbook.php), care prezintă perspectiva istorică a noţiunilor de gras/slab(4), factori de risc precum reclame şi social media pentru obezitate (alimente nesănătoase), anorexie (aerografierea imperfecţiunilor şi propagarea insatisfacţiei legate de fizic, a idealului de slab şi ultrasubţire)(5,6), precum şi iniţiativele internaţionale/locale actuale pentru creşterea gradului de conştientizare şi de prevenire a obezităţii şi tulburărilor de alimentaţie la nivel european (perspectiva medicală)(7,8).

Un interviu cu şef lucrări dr. Florina Gliga, medic primar endocrinolog, care prezintă abordarea managemenetului obezităţii prin prisma specialistului în endocrinologie (https://youtu.be/P9doLUYoE60).

Un interviu cu dr. Miruna Lovinescu, psihoterapeut integrativ la Şcoala de Zen şi putere personală, care prezintă modalităţi eficiente de comunicare cu tinerii cu obezitate şi tulburări de alimentaţie (https://youtu.be/LIkYkz8Qcd8).

Un interesant studiu de caz cu dieteticianul Monica Sânpălean, care prezintă abordarea şi managementul unei paciente cu anorexie (https://youtu.be/zVEiq7Cehd4).

La finalul acestui an vor fi disponibile şi alte resurse create de către partenerii noştri din celelalte ţări membre ale proiectului.

Vă invităm încă de pe acum să participaţi la evenimentul de multiplicare a rezultatelor proiectului, care va avea loc în cursul lunii decembrie a acestui an la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureş. În plus, vă aşteptăm să ne urmăriţi şi/sau să vă implicaţi prin site-ul proiectului sau reţelele sociale asociate acestuia:

  • Site-ul proiectului C4H: https://connected4health.pixel-online.org/index.php

  • Pagina de Facebook: https://www.facebook.com/ConnectedforHealth-109347774988443

  • Canalul de YouTube: https://tinyurl.com/bdkpsbdh.

Credem că astfel de proiecte intervenţionale susţin eficient munca în echipa multidisciplinară, pentru care diseminarea informaţiilor şi a rezultatelor este importantă şi necesară.   

 
 

Despre proiect
Despre proiect


 

Obiective proiect
Obiective proiect

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY. 

Bibliografie

  1. Lupton D. What does Fat Discrimination Look Like?, 2013. https://theconversation.com/what-does-fat-discrimination-look-like-10247. 

  2. EDReferral.com. The Facts about Eating Disorders, 2020. https://www.edreferral.com/blog/the-facts-about-eating-disorders

  3. Walsh BT, et al. Research Agenda for Eating Disorders. In: Dwight LE, et al. (eds). Treating and Preventing Adolescent Mental Health Disorders: What We Know and What We Don’t Know. A Research Agenda for Improving the Mental Health of Our Youth, Adolescent Mental Health Initiative, Oxford Academic Eds. (2012). https://doi.org/10.1093/9780195173642.003.0017, accessed 1 May 2023.

  4. Fuentes O. The social dimension of human depiction in Magdalenian rock art (16,500 cal. BP–12,000 cal. BP): The case of the Roc-aux-Sorciers rock-shelter. Quaternary International. 2017; 430(A):97-113.

  5. Nureldin L. Am suferit de anorexie. Am fost pe punctul de a muri. https://okmagazine.ro/vedete/news/laura-nureldin-am-suferit-de-anorexie-am-fost-514100.html, accesed March 2023.

  6. Buna Ziua Iaşi/BZI.ro. Drama prezentatoarei Teo Trandafir: „Eram grasă poporului român“. Cum a reuşit să slăbească. https://www.bzi.ro/drama-prezentatoarei-teo-trandafir-eram-grasa-poporului-roman-cum-a-reusit-sa-slabeasca-4232800.

  7. Guarino M, Matonti L, Chiarelli F, Blasetti A. Primary prevention programs for childhood obesity: are they cost-effective? Ital J Pediatr. 2023;49(1):28. 

  8. The Lancet Public Health. Obesity prevention: changing perspectives. Lancet Public Health. 2023;8(3):e161. 

Articole din ediţiile anterioare

ARTICOL ORIGINAL | Ediţia 3 3 / 2023

Ce emoţii mâncăm?

Miruna‑Lorelei Lovinescu

Scopul acestui articol este de a atrage atenţia asupra aspectelor emoţionale prezente în cele mai multe dintre tulburările alimentare, dincolo de i...

19 octombrie 2023
CERCETARE | Ediţia 2 2 / 2023

Influenţa stresului asupra comportamentului alimentar

Andreea Olteanu, Fazakas Zita

Stresul se referă la o stare fizică sau psihică de tensiune, o emoţie negativă resimţită de un individ în faţa unei situaţii inconfortabile, difici...

30 iunie 2023
ARTICOL ORIGINAL | Ediţia 2 2 / 2023

Gena FTO şi impactul ei asupra obezităţii

Roxana Ciocâltea

Prevalenţa obezităţii în lume şi în ţara noastră este în continuă creştere. Alimentaţia necorespunzătoare şi un indice de masă corporală ridicat su...

30 iunie 2023
ARTICOL ORIGINAL | Ediţia 2 2 / 2023

Steatoza hepatică nonalcoolică – o problemă de sănătate provocatoare a secolului 21

Anamaria Cozma-Petruţ, Prof. dr. farm. Lorena Filip , Doina Miere

Steatoza hepatică nonalcoolică (non-alcoholic fatty liver disease; NAFLD) afectează aproximativ 25% din populaţia generală şi este principala cauză...

30 iunie 2023