Cum influenţează „Dr. Google” deciziile noastre medicale?

Introducere

Într-o epocă dominată de transformări digitale rapide, societatea se adaptează la o realitate în care accesul la informaţie, în special în domeniul sănătăţii, este la doar câteva clickuri distanţă. Fenomenul „Dr. Google” ilustrează cum internetul a devenit o resursă esenţială pentru cei care caută să înţeleagă şi să gestioneze propriile condiţii de sănătate, încurajându-i pe pacienţi să fie mai proactivi în relaţia cu profesioniştii din domeniul medical^(1-3). Totuşi, această eră a informaţiei ridică întrebări importante despre calitatea şi fiabilitatea datelor accesate, subliniind necesitatea unei navigări critice prin marea de informaţii disponibile online^(4-6). Lucrarea abordează complexitatea acestei noi dinamici, evidenţiind atât oportunităţile, cât şi provocările pe care le aduce accesibilitatea largă la informaţii de sănătate pe internet.

Materiale şi metodă

Studiul nostru a analizat influenţa digitalizării asupra comportamentului în sănătate pe un eşantion de 763 de participanţi diversificaţi. Datele au fost colectate prin chestionare digitale distribuite prin social media, asigurând anonimatul şi voluntariatul răspunsurilor. Analiza a fost realizată cu SPSS şi Excel, folosind atât metode descriptive, cât şi inferenţiale, inclusiv testul chi-square, pentru a evalua impactul accesului online la informaţii medicale. Semnificaţia statistică a fost stabilită la p<0,05.

Rezultate

Analiza datelor colectate în cadrul studiului nostru a dezvăluit mai multe relaţii semnificative din punct de vedere statistic între caracteristicile demografice ale participanţilor şi comportamentele lor legate de sănătate în era digitală. În ceea ce priveşte efectuarea de analize medicale anuale, am observat că toate persoanele cu vârsta de peste 70 de ani se conformează acestei practici preventive, în contrast cu 70% dintre cei din grupa de vârstă 60-69 de ani, subliniind o corelaţie semnificativă (p=0,001). Această tendinţă sugerează că, odată cu vârsta, creşte şi conştientizarea necesităţii îngrijirilor preventive (figura 1).

Analiza a mai arătat diferenţe marcante în efectuarea analizelor medicale de rutină în funcţie de mediul de provenienţă, cu o rată mai mare în mediul urban (46,6%) comparativ cu cel rural (35,2%), indicând că mediul de viaţă influenţează accesul şi angajamentul faţă de îngrijirea preventivă a sănătăţii (p=0,02) – figura 2.

În ceea ce priveşte sursele de informare privind sănătatea, femeile par să prefere consultarea specialiştilor (48,7%), pe când bărbaţii se orientează mai frecvent către internet (p=0,001). Acest fapt sugerează diferenţe de gen în preferinţele pentru sursele de informare medicală, posibil reflectând variaţii în încrederea acordată informaţiilor din mediul online faţă de cele profesionale (figura 3).

Preferinţele pentru sursele de informare variază şi în funcţie de vârstă. Seniorii de peste 70 de ani au demonstrat o înclinaţie puternică spre specialişti (87,5%), în timp ce tinerii (20-29 de ani) au arătat o preferinţă pentru informarea online (45,3%), evidenţiind o asociere statistică semnificativă între vârstă şi sursa principală de informare (p=0,001) – figura 4.

Curiozitatea ca motivaţie a căutărilor pe Google s-a dovedit a fi predominantă în rândul tinerilor sub 20 de ani, spre deosebire de grupurile mai vârstnice, cu o semnificaţie statistică deosebită (p=0,0001). Aceasta indică o tendinţă a tinerilor de a explora liber spaţiul informaţional disponibil pe internet, în timp ce interesul pentru sănătate se maturizează şi devine mai orientat spre nevoi specifice cu avansarea în vârstă (figura 5).

Interesul pentru înţelegerea mai bună a simptomelor prin intermediul căutărilor online a fost mai accentuat în rândul grupelor de vârstă avansată comparativ cu cele tinere (p=0,038), sugerând o nevoie crescută de informare medicală precisă şi de încredere odată cu întâmpinarea problemelor de sănătate specifice vârstei (figura 6).

Diferenţele în căutarea factorilor de risc pe Google în funcţie de nivelul de educaţie (p=0,01; figura 7) şi frecvenţa autodiagnosticului bazat pe informaţiile de pe Google în funcţie de vârstă (p=0,03; figura 8) subliniază cum caracteristicile individuale pot influenţa modul în care tehnologia şi accesul la informaţii sunt utilizate pentru gestionarea sănătăţii personale.

 

Discuţie

Rezultatele prezentate în acest studiu ilustrează o tendinţă emergentă şi semnificativă privind comportamentul de căutare a informaţiilor medicale, accentuând dependenţa crescândă a publicului de resursele online. Această mutaţie comportamentală reflectă nu doar o schimbare în modul în care indivizii accesează informaţii despre sănătate, ci şi în modul în care acestea sunt evaluate şi integrate în deciziile legate de sănătate. Este evidentă, prin urmare, necesitatea dezvoltării unor strategii pentru îmbunătăţirea calităţii informaţiilor de sănătate online, precum şi pentru educarea publicului în evaluarea critică a acestora.

Acest nou peisaj informaţional necesită o colaborare strânsă între medici, pacienţi şi creatorii de conţinut online pentru a asigura accesul la informaţii medicale exacte şi de încredere. În plus, este crucial să se exploreze modul în care alfabetizarea digitală în domeniul sănătăţii influenţează calitatea deciziilor medicale ale indivizilor şi să se identifice modalităţi prin care resursele online verificate pot fi integrate eficient în îngrijirea medicală.

O descoperire alarmantă este reprezentată de dis­cre­pan­ţa dintre nivelul de încredere acordat informaţiilor me­dicale găsite pe Google şi modul în care acestea sunt folosite efectiv. Deşi mulţi participanţi exprimă rezerve în privinţa fiabilităţii acestor informaţii, un număr considerabil dintre aceştia recurg la ele pentru autodiagnostic şi autotratament, punând în lumină o contradicţie între percepţie şi acţiune. Acest aspect subliniază necesitatea intensificării eforturilor de educare în domeniul sănătăţii digitale, pentru a îmbunătăţi capacitatea publicului de a interpreta şi utiliza în mod judicios informaţiile de sănătate online. În particular, atrage atenţia predispoziţia tinerilor de a utiliza Google pentru căutări motivate de curiozitate. Aceasta oferă o oportunitate valoroasă de a angaja acest segment de vârstă în iniţiative educaţionale orientate spre sănătate, relevante şi captivante pentru ei, evidenţiind, totodată, importanţa instruirii lor în evaluarea critică a informaţiilor disponibile pe internet. Studiul marchează necesitatea adaptării continue la dinamica mediului informaţional online în domeniul sănătăţii şi subliniază importanţa unei colaborări eficiente între toţi actorii implicaţi, cu scopul de a promova educaţia pentru sănătate şi de a susţine deciziile informate în managementul sănătăţii personale.

Concluzii

Analiza datelor colectate în cadrul acestui studiu dezvăluie o utilizare intensă a internetului, în special a motorului de căutare Google, ca sursă primară de informaţii medicale, cu o prevalenţă marcantă în rândul tinerilor adulţi şi al bărbaţilor. Această tendinţă scoate în evidenţă o schimbare în dinamica accesării informaţiilor de sănătate, indicând o înclinaţie către resurse online în detrimentul consultărilor tradiţionale. În ciuda utilizării semnificative, observăm o discrepanţă între nivelul de încredere în informaţiile găsite şi aplicabilitatea lor în contextul sănătăţii personale. Majoritatea recunosc limitările acestor informaţii în ceea ce priveşte acurateţea diagnosticului şi tratamentului, evidenţiind prudenţă în adoptarea unui comportament bazat exclusiv pe aceste resurse.

Importanţa consultării medicului specialist rămâne predominantă, chiar şi în era digitalizării, subliniindu-se astfel că accesul facil la informaţii nu poate şi nu ar trebui să înlocuiască expertiza medicală profesională. Această constatare reiterează necesitatea de a naviga cu precauţie în peisajul informaţional online şi de a evalua critic informaţiile găsite, înainte de a lua orice decizii referitoare la sănătate.

Diferenţele observate între mediile urban şi rural în ceea ce priveşte efectuarea analizelor medicale de rutină reflectă posibile inegalităţi în accesul la informaţii de sănătate şi în comportamentele preventive, sugerând că strategiile de îmbunătăţire trebuie să ţină cont de aceste discrepanţe pentru a fi eficiente.

Preferinţa tinerilor de a utiliza Google pentru informaţii, adesea motivate de curiozitate, arată necesitatea unei orientări mai bune şi a unor programe de educaţie media pentru a cultiva o abordare mai critică şi mai informată în privinţa informaţiilor de sănătate on­line. Aceasta ar putea contribui la reducerea vulnerabilităţii lor faţă de informaţiile inexacte sau înşelătoare.

În concluzie, rezultatele studiului accentuează rolul crucial al profesioniştilor din sănătate în orientarea pacienţilor spre surse de informaţie de încredere şi în încurajarea unei atitudini critice faţă de informaţiile medicale accesate online. Este esenţială adoptarea unei abordări proactive în educaţia pentru sănătate, care să includă instruirea în evaluarea şi utilizarea responsabilă a informaţiilor digitale, pentru a sprijini decizii informate şi sigure în gestionarea sănătăţii personale. Această direcţie ar putea atenua potenţialele riscuri asociate cu autodiagnosticarea şi autotratamentul bazate pe informaţii online şi ar putea îmbunătăţi colaborarea dintre pacienţi şi furnizorii de servicii medicale în era digitală.   

Autor pentru corespondenţă: Renata-Izabella Dezső E-mail: haidu.renata@yahoo.com

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.