Potenţialul evenimentelor de educaţie medicală în managementul programelor de profilaxie

Introducere

Virusul papilomatozei  umane (HPV) este un virus ADN dublu catenar, transmisibil prin contact cutanat cu zona infectată, reprezentând cea mai frecventă cauză de cancere orofaringiene şi anogenitale dezvoltate pe ba­za infecţiilor cu HPV înalt oncogene (16, 18, 31, 33, 34, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66, 68). De asemenea, vi­ru­sul poate determina apariţia de papiloame cutanate, dar şi papilomatoză respiratorie recurentă, acestea fiind cauzate în mare parte de tulpinile HPV 6 şi 11. Virusul este foarte frecvent întâlnit, astfel încât va infecta o mare parte a populaţiei cel puţin o dată în viaţă, iar multe din­tre persoanele infectate nu vor şti că sunt purtătoare, de­oa­rece infecţia nu produce o simptomatologie semnificativă. O parte dintre infecţii vor evolua în timp către procese maligne, acesta fiind motivul pentru care poate fi recomandată vaccinarea împotriva HPV a unui procentaj cât mai mare din populaţie^(1,2).

Cancerul cervical este al treilea tip de cancer ca frec­venţă, întâlnit la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. În fiecare an, în România, sunt diagnosticate, în medie, 3380 de cazuri noi, dintre care aproximativ 1805 reprezintă cauza de deces a pacientei⁽³⁾.

La nivel european, conform HPV Information Centre, dintr-un total de 327,9 milioane de femei expuse riscului de a dezvolta cancer cervical (vârstă mai mare sau egală cu 15 ani), 130,4 milioane se află în Europa de Est, depăşind de aproximativ trei ori incidenţa din Europa de Nord (44,8 milioane). România se află pe locul al doilea în Europa în topul incidenţei cancerului cervical, fiind pe primul loc însă în clasamentul numărului de decese cauzate de acesta. Alte tipuri de cancer dezvoltate pe fondul infecţiei cu HPV sunt cancerul anal, vulvar, vaginal, penian, orofaringian, oral şi cel laringian^(4,5).

Materiale şi metodă

Cu ocazia conferinţei organizate de Asociaţia Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medicină Generală, cu sprijinul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală – Medici de Familie Mureş, în 30.03.2023, la Târgu-Mureş, a fost distribuit un formular cuprinzând întrebări cu aspecte referitoare la infecţia cu virusul papilomatozei umane, urmărindu-se astfel modul în care medicii şi-au actualizat informaţiile legate de acest virus şi de patologia pe care acesta o poate genera. Totodată, întrebările formulate în cadrul chestionarului au avut ca scop cunoaşterea modului în care prevenţia primară este percepută de către populaţia din mediul rural, din perspectiva personalului medical. De asemenea, am dorit să analizăm nivelul de cunoştinţe al cadrelor medicale înainte şi după conferinţă, pentru a observa în ce măsură această formă de educaţie medicală îşi atinge scopul propus. În cazul acestui studiu, am selectat doar răspunsurile oferite de cadrele medicale care îşi desfăşurau activitatea în mediul rural, incluzând medici primari şi specialişti.

Rezultate

În urma completării chestionarului distribuit medicilor primari care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, am obţinut următoarele rezultate: 12,5% au identificat corect incidenţa HPV în rândul populaţiei, iar în legătură cu tipurile de cancer dezvoltate în urma infecţiei cu HPV, cancerul cervical a fost identificat de către toţi medicii respondenţi, în timp ce HPV ca agent etiologic al cancerului orofaringian şi vulvar a fost identificat doar de 75% dintre ei. Referitor la cancerul anal şi penian, posibila asociere cu o infecţie cu HPV a fost identificată de 62,5% dintre respondenţi, iar această infecţie a fost considerată responsabilă în proporţie de 99% pentru cancerele de col uterin.

Conform răspunsurilor analizate după conferinţă, observăm o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de informare al medicilor primari, obţinând următoarele rezultate: 87,5% dintre participanţi au identificat corect procentajul populaţiei care trece prin infecţia cu HPV, iar toţi participanţii au recunoscut tipurile de cancer care se pot dezvolta în urma infecţiei cu virusul papilomatozei umane.

Referitor la Programul Naţional de Imunizare, trei din patru medici primari din mediul rural sunt de părere că pandemia de COVID-19 nu i-a determinat pe oameni să fie mai deschişi la campaniile de vaccinare sau să realizeze importanţa vaccinării, iar 50% dintre respondenţi sunt de părere că România nu ar putea atinge o rată a imunizării semnificativă. Dintre respondenţii care consideră că ar fi posibilă o astfel de acoperire vaccinală, 46,8% spun că acest obiectiv ar putea fi realizat în mai mult de 10 ani.

Răspunsurile medicilor specialişti înainte de con­fe­rinţă au evidenţiat că 81,81% au recunoscut în mod corect că 90% din populaţie trece de-a lungul vieţii prin infecţia cu HPV, iar în ceea ce priveşte tipurile de cancer dezvoltate în urma infecţiei, a fost recunoscută relaţia de cauzalitate dintre infecţia cu HPV şi diverse tipuri de cancere în proporţie de 100% pentru cancerul de col uterin, 63,6% pentru cancerul orofaringian, anal şi penian, 54,54% pentru cancerul vaginal şi 36,36% pentru cel vulvar.

După conferinţă, pe baza aceloraşi întrebări, am obţinut următoarele modificări procentuale: 85,71% răspunsuri corecte în ceea ce priveşte incidenţa HPV la nivelul populaţiei, 100% răspunsuri corecte evidenţiind tipurile de cancer posibile în urma infectării.

Medicii specialişti, la fel ca cei primari, sunt de părere că, în urma pandemiei, oamenii nu şi-au schimbat părerea în legătură cu campaniile de vaccinare, nefiind mai deschişi în acest sens, răspuns susţinut de 55% dintre ei. Referitor la o posibilă atingere a ratei de acoperire a imunizării semnificative în România, majoritatea răspunsurilor au fost în defavoarea acesteia (55,55%).

Referitor la cel mai eficient mod de informare a po­pu­laţiei, majoritatea cadrelor medicale au evidenţiat importanţa vizitei la medic. În acest sens, o bună informare a medicului poate îmbunătăţi ulterior atât modul de informare, cât şi calitatea informaţiilor primite de către pacient.

Referitor la prevenţia secundară reprezentată de efectuarea testului Babeş-Papanicolau, 80,64% din personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural consideră că aceasta nu este respectată de către majoritatea pacientelor.

Discuţie

Rolul formelor de educaţie medicală continuă este unul deosebit de important, deoarece personalul me­di­cal reprezintă vectorul principal de informare a po­pu­la­ţiei în legătură nu doar cu prevenţia primară şi secun­dară a bolilor, dar şi în ceea ce priveşte com­pli­ca­ţiile şi prognosticul unor patologii. Nivelul de informare şi în­ţe­le­gere al medicului este de multe ori direct pro­por­ţio­nal cu cel al pacientului său. Astfel, prin permanenta actualizare a cunoştinţelor corpului medical, se poate spera ca, în timp, gradul de con­şti­en­ti­za­re al populaţiei în legătură cu afecţiunile care re­pre­zin­tă un risc vital pentru starea de sănătate colectivă să fie crescut în mod semnificativ.

Concluzii

În urma studiului efectuat, s-a constatat impactul pozitiv pe care manifestările de educaţie medicală continuă îl au asupra nivelului de informare al cadrelor medicale. Rata de imunizare împotriva infecţiei cu HPV poate fi crescută, iar complicaţiile oncologice pe care această infecţie le determină pot fi scăzute, în primul rând, prin campanii care să aibă drept vector de informare personalul medical calificat.

 

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.