REVIEW

Potenţialul evenimentelor de educaţie medicală în managementul programelor de profilaxie

 The potential of medical education events in the management of prophylaxis programmes

First published: 30 noiembrie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.156.6.2023.9061

Abstract

Introduction. Fifteen years after the failure of the first na­tio­nal immunization campaign, this study has inves­ti­ga­ted how the perception of the population has changed du­ring this time, given that Romania is among the countries with the highest number of HPV infections and deaths. Materials and method. A questionnaire containing 21 questions was used for this study, being applied on the oc­ca­sion of the conference organized by the National So­ciety of Family Medicine/General Medicine Association, with the support of the Association of General Practitioners – Fa­mily Doctors Mureş, on 30.03.2023, in Târgu-Mureş. The form was distributed before and after the conference, and investigated the impact of this type of informing the me­di­cal staff, as well as their vision on how the vaccine could be perceived by the population. Results. In this pa­per, the opinions of respondents (family doctors, primary care physicians and rural specialists) were evaluated, and a com­pa­ra­tive analysis of the answers was carried out. Dis­cus­sion. The study highlighted the importance of ac­cu­rate and complete information about HPV infection and all the risks it generates. Conclusions. The most va­lua­ble method of informing the population is through visits to the doctor, which is why the continuing medical education courses for health professionals have a major impact on the health of the population.
 

Keywords
vaccination, HPV, information, rural areas

Rezumat

Introducere. După 15 ani de la eşecul primei campanii na­ţio­nale de imunizare, prin intermediul acestui studiu s-a urmărit modul în care percepţia populaţiei s-a modificat în acest timp, având în vedere faptul că România se află în topul ţărilor cu cel mai mare număr de infecţii cu HPV şi al deceselor provocate de acestea. Materiale şi metodă. Pentru realizarea acestui stu­diu s-a folosit un chestionar cu 21 de întrebări, utilizat cu ocazia conferinţei organizate de Aso­cia­ţia Societatea Naţională de Medicina Familiei/Me­di­ci­nă Generală, cu sprijinul Asociaţiei Medicilor de Medicină Ge­ne­ra­lă – Medici de Familie Mureş, în 30.03.2023, la Târgu-Mureş. Formularul a fost distribuit înainte şi după conferinţă şi a urmărit impactul acestei forme de informare a personalului medical, precum şi viziunea acestora despre modul în care vaccinul ar putea fi privit de către populaţie. Rezultate. În cadrul acestei lucrări au fost evaluate opiniile respondenţilor, medici de familie, medici primari şi specialişti din mediul rural, efec­­tuân­du-se o analiză comparativă a răspunsurilor oferite. Dis­cu­ţie. Studiul a evidenţiat importanţa informării corecte şi com­ple­te privind infecţia cu HPV şi toate riscurile pe care aceasta le ge­ne­rea­ză. Concluzii. Cea mai valoroasă metodă de informare a populaţiei este prin intermediul vizitei la medic, motiv pentru care cursurile de formare medicală continuă a personalului medical au un impact major asupra sănătăţii populaţiei.
 

Introducere

Virusul papilomatozei  umane (HPV) este un virus ADN dublu catenar, transmisibil prin contact cutanat cu zona infectată, reprezentând cea mai frecventă cauză de cancere orofaringiene şi anogenitale dezvoltate pe ba­za infecţiilor cu HPV înalt oncogene (16, 18, 31, 33, 34, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66, 68). De asemenea, vi­ru­sul poate determina apariţia de papiloame cutanate, dar şi papilomatoză respiratorie recurentă, acestea fiind cauzate în mare parte de tulpinile HPV 6 şi 11. Virusul este foarte frecvent întâlnit, astfel încât va infecta o mare parte a populaţiei cel puţin o dată în viaţă, iar multe din­tre persoanele infectate nu vor şti că sunt purtătoare, de­oa­rece infecţia nu produce o simptomatologie semnificativă. O parte dintre infecţii vor evolua în timp către procese maligne, acesta fiind motivul pentru care poate fi recomandată vaccinarea împotriva HPV a unui procentaj cât mai mare din populaţie(1,2).

Cancerul cervical este al treilea tip de cancer ca frec­venţă, întâlnit la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. În fiecare an, în România, sunt diagnosticate, în medie, 3380 de cazuri noi, dintre care aproximativ 1805 reprezintă cauza de deces a pacientei(3).

La nivel european, conform HPV Information Centre, dintr-un total de 327,9 milioane de femei expuse riscului de a dezvolta cancer cervical (vârstă mai mare sau egală cu 15 ani), 130,4 milioane se află în Europa de Est, depăşind de aproximativ trei ori incidenţa din Europa de Nord (44,8 milioane). România se află pe locul al doilea în Europa în topul incidenţei cancerului cervical, fiind pe primul loc însă în clasamentul numărului de decese cauzate de acesta. Alte tipuri de cancer dezvoltate pe fondul infecţiei cu HPV sunt cancerul anal, vulvar, vaginal, penian, orofaringian, oral şi cel laringian(4,5).

Materiale şi metodă

Cu ocazia conferinţei organizate de Asociaţia Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medicină Generală, cu sprijinul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală – Medici de Familie Mureş, în 30.03.2023, la Târgu-Mureş, a fost distribuit un formular cuprinzând întrebări cu aspecte referitoare la infecţia cu virusul papilomatozei umane, urmărindu-se astfel modul în care medicii şi-au actualizat informaţiile legate de acest virus şi de patologia pe care acesta o poate genera. Totodată, întrebările formulate în cadrul chestionarului au avut ca scop cunoaşterea modului în care prevenţia primară este percepută de către populaţia din mediul rural, din perspectiva personalului medical. De asemenea, am dorit să analizăm nivelul de cunoştinţe al cadrelor medicale înainte şi după conferinţă, pentru a observa în ce măsură această formă de educaţie medicală îşi atinge scopul propus. În cazul acestui studiu, am selectat doar răspunsurile oferite de cadrele medicale care îşi desfăşurau activitatea în mediul rural, incluzând medici primari şi specialişti.

Rezultate

În urma completării chestionarului distribuit medicilor primari care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, am obţinut următoarele rezultate: 12,5% au identificat corect incidenţa HPV în rândul populaţiei, iar în legătură cu tipurile de cancer dezvoltate în urma infecţiei cu HPV, cancerul cervical a fost identificat de către toţi medicii respondenţi, în timp ce HPV ca agent etiologic al cancerului orofaringian şi vulvar a fost identificat doar de 75% dintre ei. Referitor la cancerul anal şi penian, posibila asociere cu o infecţie cu HPV a fost identificată de 62,5% dintre respondenţi, iar această infecţie a fost considerată responsabilă în proporţie de 99% pentru cancerele de col uterin.

Conform răspunsurilor analizate după conferinţă, observăm o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de informare al medicilor primari, obţinând următoarele rezultate: 87,5% dintre participanţi au identificat corect procentajul populaţiei care trece prin infecţia cu HPV, iar toţi participanţii au recunoscut tipurile de cancer care se pot dezvolta în urma infecţiei cu virusul papilomatozei umane.

Referitor la Programul Naţional de Imunizare, trei din patru medici primari din mediul rural sunt de părere că pandemia de COVID-19 nu i-a determinat pe oameni să fie mai deschişi la campaniile de vaccinare sau să realizeze importanţa vaccinării, iar 50% dintre respondenţi sunt de părere că România nu ar putea atinge o rată a imunizării semnificativă. Dintre respondenţii care consideră că ar fi posibilă o astfel de acoperire vaccinală, 46,8% spun că acest obiectiv ar putea fi realizat în mai mult de 10 ani.

Răspunsurile medicilor specialişti înainte de con­fe­rinţă au evidenţiat că 81,81% au recunoscut în mod corect că 90% din populaţie trece de-a lungul vieţii prin infecţia cu HPV, iar în ceea ce priveşte tipurile de cancer dezvoltate în urma infecţiei, a fost recunoscută relaţia de cauzalitate dintre infecţia cu HPV şi diverse tipuri de cancere în proporţie de 100% pentru cancerul de col uterin, 63,6% pentru cancerul orofaringian, anal şi penian, 54,54% pentru cancerul vaginal şi 36,36% pentru cel vulvar.

După conferinţă, pe baza aceloraşi întrebări, am obţinut următoarele modificări procentuale: 85,71% răspunsuri corecte în ceea ce priveşte incidenţa HPV la nivelul populaţiei, 100% răspunsuri corecte evidenţiind tipurile de cancer posibile în urma infectării.

Medicii specialişti, la fel ca cei primari, sunt de părere că, în urma pandemiei, oamenii nu şi-au schimbat părerea în legătură cu campaniile de vaccinare, nefiind mai deschişi în acest sens, răspuns susţinut de 55% dintre ei. Referitor la o posibilă atingere a ratei de acoperire a imunizării semnificative în România, majoritatea răspunsurilor au fost în defavoarea acesteia (55,55%).

Referitor la cel mai eficient mod de informare a po­pu­laţiei, majoritatea cadrelor medicale au evidenţiat importanţa vizitei la medic. În acest sens, o bună informare a medicului poate îmbunătăţi ulterior atât modul de informare, cât şi calitatea informaţiilor primite de către pacient.

Referitor la prevenţia secundară reprezentată de efectuarea testului Babeş-Papanicolau, 80,64% din personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural consideră că aceasta nu este respectată de către majoritatea pacientelor.

Figura 1. Impactul informaţiilor transmise cu ocazia conferinţei referitoare la incidenţa şi patologiile ce pot fi determinate de infecţia cu HPV (medici primari)
Figura 1. Impactul informaţiilor transmise cu ocazia conferinţei referitoare la incidenţa şi patologiile ce pot fi determinate de infecţia cu HPV (medici primari)
Figura 2. Impactul informaţiilor transmise cu ocazia conferinţei referitoare la incidenţa  şi patologiile ce  pot fi determinate  de infecţia cu HPV (medici specialişti)
Figura 2. Impactul informaţiilor transmise cu ocazia conferinţei referitoare la incidenţa şi patologiile ce pot fi determinate de infecţia cu HPV (medici specialişti)
Figura 3. Estimarea respectării cu stricteţe  de către paciente  a normelor de prevenţie secundară (testul Babeş-Papanicolau)
Figura 3. Estimarea respectării cu stricteţe de către paciente a normelor de prevenţie secundară (testul Babeş-Papanicolau)

Discuţie

Rolul formelor de educaţie medicală continuă este unul deosebit de important, deoarece personalul me­di­cal reprezintă vectorul principal de informare a po­pu­la­ţiei în legătură nu doar cu prevenţia primară şi secun­dară a bolilor, dar şi în ceea ce priveşte com­pli­ca­ţiile şi prognosticul unor patologii. Nivelul de informare şi în­ţe­le­gere al medicului este de multe ori direct pro­por­ţio­nal cu cel al pacientului său. Astfel, prin permanenta actualizare a cunoştinţelor corpului medical, se poate spera ca, în timp, gradul de con­şti­en­ti­za­re al populaţiei în legătură cu afecţiunile care re­pre­zin­tă un risc vital pentru starea de sănătate colectivă să fie crescut în mod semnificativ.

Concluzii

În urma studiului efectuat, s-a constatat impactul pozitiv pe care manifestările de educaţie medicală continuă îl au asupra nivelului de informare al cadrelor medicale. Rata de imunizare împotriva infecţiei cu HPV poate fi crescută, iar complicaţiile oncologice pe care această infecţie le determină pot fi scăzute, în primul rând, prin campanii care să aibă drept vector de informare personalul medical calificat.

 

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.

 

Bibliografie

  1. Brotherton JML. Impact of HPV vaccination: Achievements and future challenges. Papillomavirus Res. 2019;7:138-140.

  2. Vichnin M, Bonanni P, Klein NP, et al. An Overview of Quadrivalent Human Papil­lomavirus Vaccine Safety: 2006 to 2015. Pediatr Infect Dis J. 2015;34(9):983-991.

  3. Lake PW, Kasting ML, Christy SM, Vadaparampil ST. Provider perspectives on mul­ti­level barriers to HPV vaccination. Hum Vaccin Immunother. 2019;15(7-8):1784-1793.

  4. Gilkey MB, Calo WA, Marciniak MW, Brewer NT. Parents who refuse or delay HPV vaccine: Differences in vaccination behavior, beliefs, and clinical communication preferences. Hum Vaccin Immunother. 2017;13(3):680-686.

  5. Meites E, et al. Human Papillomavirus. In: Hall E, Wodi AP, Hamborsky J, Morelli V, Schillie S (Eds). Epidemiology and prevention of vaccine-preventablediseases. 14th ed. Washington: D.C. Public Health Foundation, 2021.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT VACCINOLOGIE | Ediţia 2 116 / 2017

Imunoprofilaxia nou-născuţilor din mame cu AgHBs pozitiv - între teorie şi practică

Cristina Barbu

Infecția cu virusul hepatitic B (VHB) este o problemă majoră de sănătate publică. În România, transmiterea perinatală este una din căile majore de ...

20 aprilie 2017
TEMA EDITIEI | Ediţia 2 152 / 2023

Vaccinarea adultului în România

Cosmina Berbecel, Monica Curelea, Adrian Grom, Florin-Dănuţ Proşa

Am fi, poate, tentaţi să afirmăm, atunci când suntem întrebaţi de Programul Naţional de Vaccinare a adultului în România, că nu avem un astfel de p...

26 aprilie 2023
SUPLIMENT | Ediţia 2 140 / 2021

Indicaţii şi contraindicaţii reale la vaccinarea anti-COVID-19

Dorica Sănduţu

Vaccinarea este cel mai eficient mijloc de prevenire a bolilor infecţioase. În contextul actualei pandemii, vaccinurile COVID-19 reprezintă singura...

03 aprilie 2021
SUPLIMENT | Ediţia 2 140 / 2021

Ezitarea la vaccinarea COVID-19 – o provocare pentru practica medicului de familie

Dana Popescu, Anca Deleanu, Gindrovel Dumitra

Profilaxia prin vaccinare reprezintă o componentă im­por­tantă a medicinei preventive. Actualul context pandemic readuce în prim-plan ezitarea în f...

03 aprilie 2021