Surse de informare în limba română asupra medicamentelor

Imaginea clasică a medicului de familie, stând la birou cu Agenda medicală de o parte, Registrul de consultaţii şi reţetarul de partea cealaltă, este înlocuită în zilele noastre cu imaginea unui medic în spatele unui monitor. Digitalizarea vieţii oricăruia dintre noi este o realitate, iar medicii din România au trebuit să se adapteze din mers cerinţelor din ce în ce mai mari ale pacienţilor şi ale autorităţilor.

Medicii sunt asaltaţi de pacienţi care vin cu lecţiile făcute pe Google. Aceştia caută informaţii despre medicamente, despre boli şi o parte dintre ei reuşesc să ajungă la surse corecte de informare şi cer uneori din partea medicului să cunoască pe de rost amănuntele pe care ei le-au găsit. Apare deci o presiune enormă asupra medicilor, să fie informaţi la zi, să ştie să folosească mijloacele digitale, să înţeleagă în scris cel puţin o limbă străină, de preferat engleza, să ştie să comunice aceste informaţii. Până la urmă, nu căutarea pe Google este periculoasă, ci modul de selecţie a rezultatelor căutării.

Nu ştim care sunt sursele cele mai utilizate de informare despre medicamente ale medicilor din România, putem numai să presupunem observându-i pe cei din jurul nostru. Nu ştim dacă se folosesc sursele oficiale sau nu, printate sau digitale, frecvenţa cu care folosesc surse în alte limbi. Informaţiile medicale în limba engleză depăşesc ca volum şi complexitate informaţiile în limba română. Se pune atunci problema: oare nu există un dezavantaj major al medicilor nevorbitori de engleză? Oare câte din sursele de informare pentru medici în limba română sunt corecte, complete şi la zi? Din cauza clasificărilor revistelor în funcţie de impactul articolelor publicate şi a necesităţii indexării în baze de date internaţionale, majoritatea revistelor româneşti au început să publice exclusiv în limba engleză sau cel mult bilingv. Cum rămâne totuşi cu acele reviste generaliste care au ca obiectiv informarea medicilor? Sunt publicate puţine şi autorii au un interes redus în a scrie articole pentru aceste reviste. Sursele de informare asupra medicamentelor sunt împărţite în:

• Sursele oficiale sunt informaţiile care au dus la autorizarea medicamentului, adică Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) pentru profesionişti şi prospectul pentru pacienţi. Acestea sunt documente publice, iar autorităţile naţionale sau europene sunt obligate să le publice în limba română.

• Surse provenite din cercetarea medicală, împărţite clasic în primare, secundare şi terţiare. Aici, sursele în limba română sunt limitate la câteva cărţi de farmacologie de referinţă şi ghidurile naţionale.

Când un medic este interesat de informaţii privind un medicament, trebuie să caute cu prioritate în sursele oficiale, după care se va îndrepta spre celelalte surse de informare.

Ghidul de bună prescriere a medicamentelor, publicat de OMS (editat în 1994, tradus în română în 2000), a stat la baza reformării modului în care farmacologia este predată în facultăţile de medicină. Modul în care un medic alege să se informeze este esenţial pentru o corectă prescriere a medicamentelor, ca dovadă importanţa acordată de acest ghid inventarierii surselor posibile de informare. Evident, sursele printate erau majoritare acum 25 de ani, la prima editare a acestui ghid. Acum sunt adăugate în procesul educativ şi sursele digitale, iar studenţii la Medicină învaţă abilităţi practice de căutare a informaţiilor esenţiale din această mare de date.

Site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM; www.anm.ro/nomenclator/medicamente) publică Nomenclatorul medicamentelor, care este sursa oficială de informare asupra medicamentelor autorizate din România. Aici se publică informaţiile privind RCP, prospectul, ambalajul, cu o frecvenţă a actualizărilor la câteva zile. Site-ul Nomenclatorului medicamentelor are anumite avantaje: căutarea poate fi făcută după denumirea comercială (DC), denumirea comună internaţională (DCI) sau codul ATC, chiar pe fragmente de cuvinte. Dezavantajul major este afişarea RCP-urilor în format pdf, ceea ce duce la un acces mai dificil pe dispozitive portabile, cu un consum crescut de trafic de date. În condiţii de acces la o reţea de internet cu bandă mai îngustă, aceasta poate să ducă la blocaj. Un alt dezavantaj important constă în afişarea tuturor intrărilor din Nomenclator potrivit codului CIM în rezultatele căutării, ceea ce duce la o aglomerare excesivă a afişărilor rezultatelor. De asemenea, utilizarea denumirii comune internaţionale cu ortografia română şi nu a celei latine poate să ducă la erori de căutare din cauza unor diferenţe, de exemplu „fenitoină” faţă de „phenytoinum”. Un alt exemplu, la căutarea „amlodipinum” la rubrica DCI apar 95 de pagini, cu 20 de afişări pe pagină, ceea ce este descurajator pentru un medic care vrea să obţină rapid o informaţie precisă. Dacă se notează în loc „amlodipina” (tot la DCI), vor fi afişate numai combinaţiile, iar pe primele 3 pagini de afişare este numai medicamentul EXFORGE HCT, o combinaţie fixă de amlodipină cu valsartan şi hidroclorotiazidă care are 60 (!) de intrări cu 60 de coduri CIM diferite, dar care este în final unul şi acelaşi medicament. Pentru toate medicamentele autorizate prin procedură centralizată la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului se pot căuta RCP-urile în toate limbile oficiale ale UE pe site-ul www.ema.europa.eu, însă căutarea poate să fie greoaie pentru cine nu cunoaşte engleza, iar afişările finale sunt de asemenea în format pdf.

Site-ul CNAS publică noutăţile şi listele de medicamente compensate într-un format pdf, prin scanarea documentelor scrise, aprobate prin Ordin de ministru, ceea ce reduce substanţial şansa de a găsi rapid informaţii relevante.

O altă sursă de informare asupra noutăţilor privind medicamentele ar putea fi buletinele de informare. Ce există la noi:

• Buletinul Informativ la ANMDM (publicat în format pdf, cu o frecvenţă trimestrială, ultimul publicat la 4/2018). Foarte util pentru informaţiile tehnice privind autorizarea medicamentelor, schimbările legislative, dar greoi pentru un medic obişnuit, care este interesat numai de ce medicamente noi s-au mai introdus pe piaţă sau dacă au apărut alerte de farmacovigilenţă. Nu există posibilitatea de a te abona la o listă de newsletter pe e-mail.

• Buletinul de farmacovigilenţă al Centrului de Cercetări privind Informarea asupra Medicamentului al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca are o frecvenţă trimestrială, fiind publicat de o echipă de farmacişti, care lucrează la elaborarea acestuia independent de ANMDM şi de industrie. Accesul este direct de pe site-ul Centrului (www.cim.umfcluj.ro) sau prin newsletter trimis pe e-mail, dar limitat la e-mailurile din cadrul universităţii, deci cu o distribuţie extrem de redusă.

Alte buletine sunt dezvoltate local, pe site-urile unor spitale sau pe site-uri comerciale de noutăţi medicale. Acestea au o frecvenţă redusă, nu au garanţia independenţei faţă de industria farmaceutică, iar selecţia informaţiilor este una nesupusă unei revizuiri.

Niciun buletin de informare în limba română nu este membru al International Society of Drug Bulletins, societate susţinută de OMS pentru încurajarea publicării de informaţii obiective, independente de industria farmaceutică.

Informaţiile despre medicamente care provin din surse comerciale, buletine de informare ale unor companii, articole în care autorul menţionează suportul unei companii şi broşuri promoţionale pot fi influenţate de interesele comerciale ale companiilor farmaceutice, iar limita dintre informaţia obiectivă şi cea comercială poate fi neclară.

Platformele de informare pentru medici, cu abonament, de tipul UpToDate (Wolters Kluwer), ClinicalKey (Elsevier), sau gratuite, cum ar fi Medscape, permit căutarea şi în monografiile medicamentelor sau cu ajutorul unor instrumente de verificare a interacţiunilor sau incompatibilităţilor. Din păcate, nu sunt disponibile în limba română, din cauza unui volum imens de informaţii care ar trebui tradus şi actualizat permanent.

Mai multe site-uri comerciale ale unor farmacii sau portaluri de informare a pacienţilor au introdus în paginile lor prospectele unor medicamente. La o simplă căutare cu Google, aceste site-uri apar de multe ori afişate înaintea celor oficiale. Trebuie subliniate câteva probleme legate de aceste informaţii online:

• În majoritatea cazurilor sunt prospecte, deci adresate pacienţilor, nu profesioniştilor, ca urmare sunt incomplete din punctul de vedere al unui medic.

• Nu există o revizuire sistematică a acestora, în cazul majorităţii nu sunt notate datele ultimei actualizări.

• Se găsesc prospecte ale unor medicamente care nu mai sunt autorizate şi nu mai există pe piaţă (din motive comerciale sau de farmacovigilenţă). Aceasta poate induce ideea că momentan este numai o ruptură de stoc la acel medicament, iar medicii pot încerca să prescrie în continuare acel medicament. De exemplu, meprobamat, retras de pe piaţă în 2012, are o pagină dedicată pe www.sfatulmedicului.ro, publicată la data de 7 mai 2009, actualizată la data de 14 noiembrie 2018, în care nu se menţionează retragerea de pe piaţă a medicamentului. Un alt exemplu, pe site-ul www.pcfarm.ro, la pagina prospectului meprobamatului, se menţionează „NU comercializăm MEPROBAMAT! În schimb, puteţi comanda PRODUSELE COMPLEMENTARE recomandate în această pagină”. Este discutabilă deci modalitatea aceasta de a profita de căutările unor informaţii despre medicamente şi de o bună indexare în căutările Google pentru a promova suplimente alimentare. Medicii ar trebui să evite să folosească astfel de surse de informare.

Un alt site comercial este medicamentecompensate.ro, prin care se pot verifica medicamentele compensate, se poate face o căutare după DCI sau DC. Acesta foloseşte datele trecute în tabele din ordinele de ministru publicate în format pdf pe site-ul CNAS. Nici acesta nu este un site oficial şi nu avem siguranţa actualizărilor.

Există aplicaţii gratuite pentru dispozitive portabile pe mai multe categorii, pentru medici sau pentru pacienţi. Cele pentru pacienţi sunt mai numeroase, se bazează mai ales pe sistemul de alarmare şi de organizare a medicaţiei, plus afişarea prospectelor. Dezvoltarea acestor aplicaţii nu este dificilă din punct de vedere tehnic, ca urmare, la o simplă căutare a lor, vom avea sute de astfel de aplicaţii în diferite limbi. În limba română sunt doar câteva, cum ar fi Medicamente (Smartline SRL) şi Alarma pastile şi organizator medicamente (Health&Fitness Tracker Apps). Dificultatea menţinerii relevanţei acestora apare prin necesitatea de actualizare permanentă, de urmărire a modificărilor care apar cu o frecvenţă crescută în prospecte şi în RCP-uri. Singura aplicaţie în limba română care diferenţiază încă de la instalare între profesionişti şi pacienţi este Lista Medicamentelor Media­tely (Mediately), disponibilă pe android, iOS. Aceasta foloseşte baza de date a Nomenclatorului de medicamente al ANMDM pentru afişarea, inclusiv offline, a informaţiilor despre medicamente pe care le găsim în RCP. Afişează şi clasificarea medicamentelor în funcţie de gradul de compensare şi preţurile de referinţă, potrivit bazei de date a CNAS. Utilizarea este uşoară, se pot căuta rapid informaţii precise, de exemplu reacţiile adverse cutanate ale unui medicament, fără a fi nevoit să parcurgi pagini întregi pe un document pdf. Niciuna dintre aceste aplicaţii nu este dezvoltată de o autoritate independentă de interese financiare sau recenzată independent pentru verificarea acurateţei informaţiilor afişate.

Metodele clasice de informare din surse printate sunt în continuare utilizate, fiind publicate ediţii anuale ale Agendei Medicale (Editura Medicală) şi Memomed (Editura Universitară). Acestea prezintă câteva avantaje: vizualizare rapidă a tuturor medicamentelor disponibile dintr-o clasă terapeutică, nu este nevoie de un dispozitiv electronic pentru vizualizare, medicii sunt familiari cu astfel de mijloace. Pe de altă parte, informaţiile din RCP nu sunt redate în întregime, ci trunchiat, limitate fizic de numărul de pagini, iar actualizarea este una cel mult anuală. Treptat, aceste mijloace vor cădea în desuet din cauză că sunt costisitoare în raport cu mijloacele electronice, iar odată cu îmbunătăţirea platformelor digitale, avantajele ediţiilor printate vor dispărea. Toate ţările europene au dezvoltat platforme digitale de informare, iar câteva exemple se regăsesc în tabelul 1. Un exemplu pozitiv de platformă digitală clar structurată, transparentă, cu secţiuni bine definite de noutăţi, medicamente noi sau rupturi de stoc, cu un afişaj prietenos, este platforma spaniolă CIMA.
 

Legea obligă autorităţile să asigure informaţiile corecte, complete şi la zi privind medicamentele, iar o îmbunătăţire a modului în care sunt structurate site-urile ANMDM şi CNAS ar putea să ducă la o mai bună informare asupra medicamentelor. Dezvoltarea unui site modern, precum şi a unei aplicaţii pentru dispozitive mobile, independentă comercial, susţinută de autorităţile competente, este un pas care ar putea uşura munca medicilor şi accesul pacienţilor la informaţii medicale sigure.