INTERDISCIPLINARY

Algia bucală nespecifică – simptomatologie clinică

 Burning mouth syndrome (BMS) – clinical symptoms

First published: 30 septembrie 2021

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/ORL.51.2.2021.5437

Abstract

The scientific news and the importance for medical practice of approaching this oro-dental disease is supported not only by the patient’s persistent long-term suffering, but also by the concern to know how to identify the possible etiopathogenesis, especially in the secondary form, which once identified and sanctioned therapeutically is successful for both the attending physician and the patient.
 

Keywords
burning mouth syndrome (BMS), sympto­ma­to­l­ogy, chronic pain

Rezumat

Actualitatea ştiinţifică şi importanţa pentru practica medicală a abordării acestei afecţiuni oro-dentale sunt susţinute nu numai de suferinţa persistentă, timp îndelungat, a pa­cien­tu­lui, ci şi de preocuparea de a cunoaşte modul de identificare a posibilei etio­patogenii, în special în forma secundară, care, odată iden­ti­ficată şi sancţionată terapeutic, se constituie în succes tera­peu­tic atât pentru medicul curant, cât şi pentru pacient.
 

Evaluarea durerii în algia bucală nespecifică

Cel mai bun indicator al prezenţei durerii este relatarea pacientului. Localizarea, caracterul, factorii de agravare sau ameliorare, intensitatea durerii şi eventuale alte simptome asociate sunt criterii necesar a fi evaluate.

Cu ajutorul unor scale, denumite scalele unidimensionale pentru durere, şi/sau al chestionarelor multidimensionale de evaluare a durerii se poate realiza evaluarea intensităţii durerii.

1) Scalele unidimensionale pentru durere utilizate de regulă în evaluarea intensităţii durerii sunt:

a)
Scala vizuală analogică (Visual Analogue Scale – VAS);

b)
Scala de evaluare numerică (Numerical Rating Scales – NRS) şi

c)
Scala descriptivă verbală (Verbal Rating Scale – VRS).

Dezavantajul principal al acestor scale este analiza unidimensională a durerii. Deşi intensitatea este una dintre cele mai importante caracteristici ale durerii, termenul de „durere” implică diverse calităţi. Fiecare durere are însă calităţi unice(1).

a) Scala vizuală analogică (VAS) permite o determinare simplă şi eficientă a intensităţii durerii.

Scala analogică vizuală este reprezentată de o riglă de 10 cm, la capete având indicate în scris lipsa durerii şi, respectiv, durerea severă:

fără durere 1 ----------------------- 10 durere extremă

 

Pacientul este instruit să pună un semn pe linie acolo unde consideră că s-ar situa nivelul senzaţiei sale dureroase. Ca minusuri:

VAS este sensibilă la procedurile farmacologice şi nefarmacologice ce pot modifica experienţa dureroasă.

Instruirea pacienţilor pentru a grada sau evalua în procente eliminarea durerii utilizând VAS poate introduce o sugestie nedorită (de exemplu, dorinţa de schimbare, precum şi impactul memoriei), ceea ce reduce validitatea măsurătorii(1).

b) Scala de evaluare numerică (NRS) este gradată de la 0 la 10, numărul indicat descriind intensitatea durerii.

fără durere                durere insuportabilă

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

 

Pe această scală, pacientul marchează cât de puternică este durerea.

c) Scala verbală descriptivă (VRS) constituie o altă metodă de autoevaluare a durerii, ce cuprinde cinci trepte calitative, nominalizate şi prin note sau, mai corect spus, prin domenii de evaluare cu ajutorul unor adjective standardizate: durere uşoară, durere medie, durere puternică, durere foarte puternică.

Fără        Uşoară        Moderată        Severă        Insuportabilă

  (0)        (1-3)          (4-6)           (7-9)               (10)

 

Pentru această determinare, pacientul selectează/nominalizează cuvântul care descrie cel mai bine durerea, şi nu notele (domeniile de notificare)(2).

2) Chestionarele multidimensionale de evaluare a durerii măsoară intensitatea durerii, dar şi componentele senzorială, afectivă şi comportamentală ale sale.

În această categorie se încadrează McGill Pain Ques­tionaire (MPQ) şi Wisconsin Brief Pain Questionaire (BPQ).

a) Chestionarul de durere McGill (MPQ) a fost creat ca un instument pentru evaluarea efectelor diferitelor metode de tratament al durerii. Avantajul său rezultă din nivelul mare de concordanţe între descrierile durerii şi aprecierile asupra valorii cuvintelor de către subiecţi cu niveluri culturale, socioeconomice şi educative diferite. Chestionarul conţine cuvinte ce descriu proprietăţile temporale ale durerii şi descrieri ale intensităţii dureroase prezente. Durerea este înregistrată cu numere de la 1 la 5, iar fiecare număr are asociat un cuvânt ce exprimă percepţia dureroasă (de la 1 = uşoară la 5 = insuportabilă)(1).

Clasificarea clinică a algiei bucale nespecifice

Sindromul algiei bucale nespecifice (ABN) este îm­păr­ţit în trei forme clinice, după clasificarea lui Lamey şi Lewis (tabelul 1).
 

Forme clinice de ABN(3-5)
Forme clinice de ABN(3-5)

Utilitatea clasificării prezentate constă în facilitarea posibilei corelări a diagnosticului cu prognosticul pacientului(6-9).

În sindromul ABN, subiectiv, bolnavii descriu prezenţa la nivelul mucoasei orale a senzaţiei de arsură, care este manifestarea cel mai frecvent relatată în boală. Alte caracteristici pe care le poate îmbrăca durerea în acest sindrom sunt: amorţeala, alterarea gustului (gust „metalic”), senzaţia de prurit sau de gură uscată etc. Topografic, simptomul este localizat aproape constant la nivelul mucoasei linguale (în special în treimea anterioară) şi al celei labiale. Recent, Demarosi (2013) subliniază însă că nu este exclusă posibilitatea ca toată mucoasa orală să poată fi implicată, fără a fi identificată vreo topografie precisă anatomică.

Contrar acestei opinii, care implică drept specifică în sindromul ABN difuziunea durerii la nivelul întregii mucoase bucale, Ţovaru (1999) subliniază faptul că cei mai mulţi pacienţi acuză usturimi în zone multiple ale cavităţii bucale. Ca specificitate a unei astfel de distribuţii a durerii la nivel oral, autorul atenţionează asupra dispoziţiei simetrice a acesteia(10). După acelaşi autor, în ordinea frecvenţei sediului senzaţiei de arsură/durere, sunt interesate:

vârful şi marginile limbii;

mucoasa labială;

gingiile procesului alveolar maxilar şi palatul dur;

gingiile procesului alveolar mandibular;

faringele şi planşeul bucal;

mucoasa jugală(10).

Încă din 2003, Scala şi colab. au subliniat caracterul semiotic al ABN ca fiind mai complex, constând din simptome principale şi asociate(4).

a) Simptomele principale constituie o triadă, constând în:

1. Durere la nivelul mucoasei orale (senzaţie de arsură, usturimi, furnicături, umflătură, înţepături).

2. Disgeuzie sau persistenţa unui anumit gust/alterarea percepţiei gustative.

3. Xerostomie.

Pe baza caracterelor semiotice descrise, Scala şi colab. (2003) au propus criterii de diagnostic pozitiv pentru identificarea ABN, diferenţindu-le în criterii fundamentale şi criterii suplimentare (tabelul 2).
 

Criteriile elaborate de Scala şi colab. (2003) pentru diagnosticul pozitiv al ABN
Criteriile elaborate de Scala şi colab. (2003) pentru diagnosticul pozitiv al ABN

b) Simptomele asociate pot fi de tipul: senzaţie de sete, cefalee, dureri la nivelul articulaţiei temporo-man­di­bulare (ATM), sensibilitate/durere în timpul mas­ti­ca­ţiei şi/sau în unele regiuni ale gâtului, muşchilor su­pra­hio­­i­dieni sau la nivelul umărului.

O viziune relativ asemănătoare referitoare la definirea sindromului algic nespecific este susţinută de Grushka (2014)(11). Definind ABN ca o senzaţie senzorială, autoarea admite că sindromul se manifestă în principal prin:

A) Caracteristici subiective:

modificări ale percepţiei gustative;

senzaţie bilaterală de arsură bucală, asociată cu alterări ale gustului;

senzaţie de „gură uscată”, deşi fluxul salivar nu este redus;

percepţia de corp străin în orofaringe.

B) Criteriu obiectiv:

ţesuturile orale au aspect clinic normal(11).

Autoarea menţionează că cele patru enumerări subiective întâlnite în ABN survin pe fondul absenţei semnelor la examenul clinic obiectiv, element definitoriu pentru această afecţiune.

Etiopatogenic, autoarea consideră că există o legătură strânsă între intensitatea durerii şi numărul papilelor gustative(11).

Indiferent de tipul durerii cronice, ceea ce include şi ABN, una dintre caracteristicile durerii este durata pe­rioa­dei în care aceasta se face simţită. După Grushka (2014), ABN prezintă persistenţă pentru o perioadă de cel puţin 4-6 luni, în timp ce Scala şi colab. (2003) apreciază că durerea poate dura luni/ani. În această ultimă variantă, perioadele de remisiune alternează cu cele de reapariţie, având o intensitate variabială, mai mică decât cea iniţială şi pentru perioade mai scurte. Durerea poate creşte în intensitate pe parcursul zilei, ajungând la un maximum seara, alteori intensitatea durerii rămânând constantă pe tot parcursul zilei.

Debutul durerii de tip ABN este brusc, asociat de cele mai multe ori unui tratament stomatologic, unor infecţii ale tractului respirator superior sau cu un eveniment de viaţă stresant. Administrarea antibioticelor este considerată, de asemenea, factor favorizant pentru instalarea durerii în sindromul ABN. Cu toate acestea, uneori nu se poate corela cu niciun eveniment. Observaţiile clinice au permis a se constata că durerea din ABN se ameliorează cu masticaţia din timpul meselor(11).

După Demarosi (2013), durata şi intensitatea durerii sunt dependente de tipul constituţional al pacientului, variind de la un pacient la altul.

O altă caracteristică importantă a durerii din ABN este simptomatologia asociată. Astfel, majoritatea pa­cien­ţi­lor descriu durerea în ABN ca fiind gravă, acută, aso­ciind frecvent o componentă importantă afectivă, emo­ţio­nală. Astfel, la aproximativ o treime dintre pacienţi, senzaţiile produc tul­bu­rări în timpul alimentaţiei, iar la restul de două treimi apar tul­bu­rări ale somnului. Simptomele sunt agravate de o serie de obiceiuri vicioase (ticuri), cum ar fi rotaţia limbii, tendinţa de a susţine o proteză instabilă, colectarea forţată şi amestecarea salivei cu limba etc. Alte simptome asociate sunt: cefalee cu diverse localizări, inapetenţă, senzaţie de gură uscată sau lipicioasă şi schimbări ale comportamentului (prezenţa anxietăţii, iritabilităţii, agitaţiei sau, din contră, a depresiei). Bolnavii cu ABN prezintă deseori idei de tip cancerofobie. Uneori relatează modificări ale salivei, precum xerostomia(10).

Între tulburările comportamentale care acompaniază durerea din ABN se înscrie preocuparea bolnavilor de a se autoexamina, „descoperind” frecvent felurite modificări imaginare: limba „crăpată” ori „încărcată”, puncte roşii sau albe pe limbă, formaţiuni, noduli pe limbă sau buze(10).

Concluzii

Valoarea durerii ca semn clinic subiectiv în stabilirea diagnosticului pozitiv decurge din caracteristicile acesteia (de exemplu, înţepături, arsură, amorţeală etc.). Mai mult decât atât, orice durere de intensitate moderată sau mare este însoţită de simptome de anxietate şi de preocuparea pacientului de a o îndepărta sau de a limita senzaţia dureroasă.  

 

Conflicts of interests: The authors declare no con­flict of interests.

Bibliografie

  1. Mungiu OC (red.). Tratat de algeziologie, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
  2. Zdrehuş C. Sedarea şi analgezia la pacientul critic. Recomandări Societatea Română de ATI (SRATI) 2009, pp.1-33, 2013.
  3. López-Jornet P, Camacho-Alonso F, Andujar-Mateos P, Sánchez-Siles M, Gómez-Garcia F. Burning mouth syndrome: an update. Med Oral Patol Oral Cir Bucal. 2010;15(4):e562-8.
  4. Scala A, Checchi L, Montevecchi M, Marini I. Update on burning mouth syndrome: overview and patient management. Crit Rev Oral Biol Med. 2003;14(4):275-291.
  5. Lamey PJ, Lamb AB. Prospective study of aetiological factors in burning mouth syndrome. Br Med J (Clin Res Ed). 1988;296(6631):1243-1246.
  6. Demarosi F. Sindrome della bocca urente (suport de curs electronic). Facultatea de Medicină, Universitatea din Milano, Italia, 2013.
  7. Grushka M, Ching V, Epstein J. Burning mouth syndrome. Adv Otorhinolaryngol. 2006;63:278-87.
  8. Coculescu EC, Manole G, Nicolae C, Coculescu BI. Pain in burning mouth syndrome – neuropathogenic hypothesis. Modern Research in Dentistry. 2021;6(3):621-625.
  9. Coculescu EC, Coculescu BI. Oro-maxillofacial pain – classification. ORL.ro. 2021;50(1):18-21.
  10. Ţovaru Ş. Patologie medicală stomatologică, Editura Cermaprint, Bucureşti, 1999.
  11. Grushka M. Oral sensory phantoms and other strange phenomena. Conferinţă la UMF „Carol Davila”, 30 iunie 2014, Bucureşti, 2014.