STUDII CLINICE

Evoluţia pacienţilor cu durere abdominală acută

 Evolution of patients with acute abdominal pain

First published: 07 iunie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Pedi.46.2.2017.807

Abstract

Acute abdominal pain is a medical-surgical emergency, which involves etiological elucidation and sometimes emergency management. The causes of acute abdominal pain are multiple, from acute appendicitis and peri­to­­neal abscess to gastroenteritis, gastro-duodenal ulcer, and mesenteric lymphadenitis. The authors evaluate over 2000 patients with acute abdominal pain ad­mit­ted to the Surgical and Medical Clinics of the Chil­dren's Emergency Clinical Hospital ”Sf. Ioan” Galați. Con­si­de­ra­tions upon etiology, duration of hospitalization and discharge status of these children are made.
 

Keywords
acute abdominal pain, child

Rezumat

Durerea abdominală acută reprezintă o urgență me­di­co-chirurgicală, ce presupune elucidare etiologică și uneori management de urgență. Cauzele durerii ab­do­minale acute sunt multiple, de la apendicită acută și abces peritoneal la gastroenterită, ulcer gastro-duo­de­nal și limfadenită me­zen­te­rică. Autorii descriu un lot de peste 2.000 de pacienți cu durere abdominală acută internați în clinici chirurgicale și medicale ale Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați. Se fac considerații privind etiologia, du­ra­ta spitalizării și starea la externare a acestor copii. 

Durerea este definită de IASP (Asociația Inter­na­țională pentru Studiul Durerii) drept „o experiență senzorială și emoțională dezagreabilă, dată de o leziune tisulară veritabilă sau potențială sau descrisă în termeni care sugerează o asemenea vătămare”(1).
Durerea abdominală, în funcție de durata ei, se poate împărți în două mari categorii: acută și cronică. Durerea abdominală acută este de scurtă durată, având un caracter violent(2,3).

Material și metode 

Lotul studiat cuprinde pacienți cu durere abdominală acută internați în perioada 1.01.2014-1.01.2016 la nivelul secțiilor clinice Chirurgie și Pediatrie II ale Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan”, Galați. 
Evoluția pacienților cu durere abdominală acută a fost apreciată prin evaluarea stării la externare și durata spitalizării.

Rezultate și discuții

Lotul studiat cuprinde 2.537 de pacienți (23,6%) cu durere abdominală dintre cei 10.750 de pacienți internați în perioada 1.01.2014-1.01.2016 la nivelul secțiilor clinice Chirurgie și Pediatrie II ale Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan”, Galați. 
Au fost identificate 2.358 de cazuri cu durere abdominală acută, care reprezintă 92,9% din totalul pacienților cu dureri abdominale (N=2537) (figura 1).
I. Evaluarea stării la externare evidențiază preponderent că, la ieșirea din spital, 95,3% dintre pacienții lotului cu durere abdominală acută au fost vindecați (2.248). 
Ponderea cazurilor care fie s-au agravat, fie au fost staționare sau au fost transferate a fost foarte mică (tabelul 1, figura 2).
Din totalul pacienților cu durere abdominală acută, în funcție de caracteristicile epidemiologice, starea la externare se prezintă astfel (tabelul 1):
  • pacienții vindecați au fost preponderent de sex feminin (1.378 de femei - 58,4%), din mediul urban (1.293 de pacienți - 54,8%) și din grupa de vârstă 10-14 ani (910 pacienți - 38,6%);
  • pacienții ameliorați prezentau următoarele caracteristici: 53 de femei - 2,2%, 58 de pacienți proveniți din mediul rural (2,5%) și 26 de pacienți din grupa de vârstă 10-14 ani (1,1%). 
II. Durata spitalizării pacienților cu durere abdominală acută
Timpul mediu al spitalizării, în funcție de starea la externare, evidențiază că pacienții cu o stare agravată la externare au stat în spital, în medie, 7 zile, iar transferurile s-au efectuat în primele 2 zile. Se constată că pacienții care la externare au fost vindecați au beneficiat de o spitalizare medie de 7,4 zile. Din punct de vedere statistic, valorile medii ale timpilor de spitalizare au prezentat diferențe semnificative statistic în funcție de starea la externare (p<0,001) (tabelul 2, figura 3). 
graf1-17
graf1-17
graf2-17
graf2-17

În funcție de principalele boli, se remarcă următoarele aspecte:
  • cel mai mare număr mediu de zile de spitalizare se observă la pacienții cu apendicită acută (8,3 zile);
  • la pacienții cu apendicită acută cu abces peritoneal, numărul mediu de zile de spitalizare a fost de 7,8;
  • pacienții cu gastroduodenită sau gastroenterită au avut un număr mediu de zile de spitalizare de 5,4;
  • cel mai mic număr mediu de zile de spitalizare se observă la pacienții cu limfadenită mezenterică (5,2 zile) (tabelele 3 și 4, figura 4).
Pediatru 46 (2) 2017 mic-18-1
Pediatru 46 (2) 2017 mic-18-1
 
Pediatru 46 (2) 2017 mic-18 - 2
Pediatru 46 (2) 2017 mic-18 - 2
 
Pediatru 46 (2) 2017 mic-18 - 3
Pediatru 46 (2) 2017 mic-18 - 3
 
graf3-19
graf3-19
 
Pediatru 46 (2) 2017 mic-19-2
Pediatru 46 (2) 2017 mic-19-2
 
Pediatru 46 (2) 2017 mic-19 - 1
Pediatru 46 (2) 2017 mic-19 - 1
 
Pediatru 46 (2) 2017 mic-20
Pediatru 46 (2) 2017 mic-20

graf4-21
graf4-21

Pediatru 46 (2) 2017 mic-21
Pediatru 46 (2) 2017 mic-21
 
graf5-22-1
graf5-22-1
 
graf6-22-2
graf6-22-2
 
graf7-23-1
graf7-23-1
 
graf8-23-2
graf8-23-2
graf6-22-2
graf6-22-2




Într-un studiu, Marino et al. arată că durata medie a spitalizării a fost de 3,7 ± 0,8 zile în cazul pacienților evaluați pentru durere abdominală acută nespecifică prin laparoscopie și de 4,7 ± 2,4 zile în cazul pacienților evaluați clinic (P<0,05)(4). 
Nu au fost identificate diferențe privind mortalitatea, morbiditatea, doza de radiații și analgezia(4). 
O statistică efectuată în spitalele din SUA(5) evi­dențiază că durata medie de spitalizare în cazul gas­troenteritelor noninfecțioase a fost de 2,9 zile, al ulcerului gastroduodenal (fără hemoragie) a fost de 6 zile, al durerilor abdominale nespecifice a fost de 2,9 zile, al limfadenitei mezenterice a fost de 3,2 zile, al gastritei și gastroduodenitei a fost de 3,7 zile, iar al apendicitei a fost de 3 zile.
Relay Health(6) arăta, în 2014, că durata medie de spitalizare a pacienților cu durere abdominală a fost de 2-3 zile. 
Un studiu efectuat în India în 2016(7) relevă următoarele durate de spitalizare: apendicita acută - 5-18 zile, ulcer duodenal perforat - 7-22 zile, ulcer gastric perforat - 7-21 zile, colecistita acută - 5-22 zile, pancreatita acută - 5-18 zile. 
Durata de spitalizare a pacienților cu apendicită acută variază în diferite studii, după cum urmează: studiul Pandey - 5-15 zile(8), studiul Gatsoulis N. - 10-23 zile(9), studiul A .Z. Sule - 7-25 zile(10), studiul Haridimos Markogiannakis - 3-20 zile(11).
Probabilitatea ca un pacient cu apendicită acută cu abces peritoneal să fie spitalizat mai mult de 8 zile este de aproximativ 20%. Probabilitatea ca timpul de spitalizare să fie mult mai mare se regăsește în cazul apendicitei acute (figura 4).
  • Pacienții cu apendicită acută cu abces peritoneal au avut la externare statusul vindecat (100%) cel mai mult în 12 zile (tabelul 5, figura 5).
  • Pacienții cu limfadenită mezenterică, în proporție de 92,8% (116 copii), au fost la externare vindecați, cel mai mult în 13 zile, iar un copil a fost staționar și externat în 3 zile (tabelul 5, figura 6).
  • Pacienții cu apendicită acută au fost externați cu statusul vindecat, în proporție de 99,1% (1.047 de copii), într-o perioadă de cel mult 20 de zile, iar cei cu statusul agravat (transferați în alte clinici de chirurgie pediatrică), în proporție de 0,5% (5 copii), într-o perioadă de aproximativ 7 zile (tabelul 5, figura 7).
  • Pacienții cu gastroenterită au fost externați cu statusul vindecat în procent de 95% (207 copii), în cel mult 15-20 de zile (tabelul 5, figura 8).
  • Pacienții cu gastroduodenită au avut starea la externare vindecat (95% - 193 de copii) într-o perioadă de cel mult 15 zile (tabelul 5, figura 9).

Concluzii

Durerile abdominale acute constituie unul dintre cele mai frecvente motive de consultație în pediatrie, ponderea lor depășind 90%.
Evoluția bolnavilor cu durere abdominală acută, evaluată după starea la externare, relevă că 95,3% dintre bolnavii spitalizați au fost vindecați, majoritatea au fost de sex feminin, din mediul urban, grupa de vârstă 10-14 ani, iar pacienții ameliorați au fost cel mai frecvent de sex feminin, din mediul rural și din grupa de vârstă 10-14 ani.
Evaluarea în funcție de durata de spitalizare relevă că pacienții cu stare agravată la externare au avut o spitalizare medie de 7 zile, transferurile s-au efectuat în primele 2 zile, iar cei vindecați au avut o spitalizare medie de 7,4 zile.   n

Bibliografie

1. Merskey H, Bogduk N. Pain Terms, A Current List with Definitions and Notes on Usage, Second Edition, IASP Task Force on Taxonomy, Seattle, IASP Press,1994, 209-214.
2. McCollough M, Sharieff G.Q. Abdominal Pain in Children. Pediatr Clin N Am 53 (2006) 107–137.
3. Hong Z, Yi-Chen C, Jin-Zhe Z. Abdominal pain among children re-evaluation of a diagnostic algorithm. World J Gastroenterol 2002;8 (5):947-951.
4. Mario Morino, Luca Pellegrino, Elisabetta Castagna, Eleonora Farinella, Patrizio Mao, Acute Nonspecific Abdominal Pain, A Randomized, Controlled Trial Comparing Early Laparoscopy Versus Clinical Observation, Ann Surg. 2006 Dec; 244 (6): 881–888. 
5. Levit K (Thomson Reuters), Stranges E (Thomson Reuters), Ryan K (Thomson Reuters), Elixhauser A (AHRQ). HCUP Facts and Figures, 2006: Statistics on Hospital-based Care in the United States. Rockville, MD: Agency for Healthcare Research and Quality, 2008.http://www.hcup-us.ahrq.gov/reports.jsp
6. McKesson Corporation, What is abdominal pain? www.summitmedicalgroup.com/library/adult_care/ac-abdominalpain_dx
7. Ray S, Patel M, Parmar H. Management of acute abdomen: Study of 110 cases. IAIM, 2016; 3 (2): 18-24.
8. Bandana Pandey, National Academy of Medical Sciences Mahaboudha, Kathmandu, Nepal February 2009.
9. Gatsoulis N, Roukounakis N, Kafetzis I, Mavrakis G. Surgical management of large bowel obstruction due to colonic cancer. Tech colo-proctol., 2004; 8: s82-4.
10. Sule AZ, Ajibade A. Adult large bowel obstruction: a review of clinical experience. Ann Afr Med., 2011; 10: 45-50.
11. Haridimos Markogiannakis, Evangelos Messaris, Dimitrios Dardamanis. Acute Mechanical Bowel Obstruction: Clinical presentation, etiology, management and outcome. World journal of Gastroenterology, 2007; 13: 432-437.

Articole din ediţiile anterioare

PAGINA REZIDENTULUI | Ediţia 3 47 / 2017

Cauză inedită de dispnee obstructivă la copil

Nicolai Nistor, S.G. Aprodu, Prof. dr. Ingrith Miron, Otilia Frăsinariu, Violeta Ștreangă

Dispneea la sugar și la copilul mic reprezintă un simptom frecvent de adresabilitate într-un serviciu medical. Pentru medic, stabilirea diagnosticu...

03 noiembrie 2017
CLINICAL STUDIES | Ediţia 1 61 / 2021

Hipertensiunea arterială la copilul de azi – începutul unei boli cronice la adultul de mâine

Alina-Costina Luca, Cătălina Luca, Alexandra Luca, Elena Ţarcă, Bogdan A. Stana, Mădălina Mardare, Heidrun Adumitrăchioaiei

Hipertensiunea arterială la copil reprezintă un sindrom cli­nic care apare atunci când valoarea tensiunii arteriale de­pă­şeş­te percentila 95 pent...

16 martie 2021
CASE REPORT | Ediţia 1 65 / 2022

Acute liver failure associated with recent SARS-CoV-2 infection in a pediatric patient – case report

Georgiana Laura Cioancă, Alina Grama, Luciana Petrescu, Simona Căinap, Bianca Raluca Mateescu, Gabriel Benţa, Bogdan Bulata, Tudor Lucian Pop

Insuficienţa hepatică acută (IHA) la copil este o patologie rară, dar severă, caracterizată prin coagulopatie şi modificări de laborator sugestive ...

12 aprilie 2022
UP-TO-DATE | Ediţia 2 70 / 2023

Liver involvement in cystic fibrosis in children

Bogdan A. Stana, Laura Bozomitu, Sabina Grigoraş, Paula Popovici

Printre atingerile sistemice din mucoviscidoză se regăseşte şi afectarea hepatobiliară, unele determinări genetice ale bolii manifestându-se cu boa...

30 iunie 2023