PARAZITOLOGIE

Oncocercoza oculară canină

 Canine ocular onchocercosis

First published: 28 iunie 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.31.2.2018.1853

Abstract

Canine ocular onchocercosis is a parasitosis produced by Onchocerca lupi, a filarial nematode that localizes in the scleral conjunctival tissue. The clinical evolution is acute or chronic, the clinical signs being tear leaks, photophobia, blepharitis, and periocular pruritus. The localization of adult worms in periocular tissues leads to the formation of subconjunctival nodules that cause exophthalmia and protrusion of the nictitant membrane.

Keywords
dog, ocular onchocercosis, Onchocerca lupi

Rezumat

Oncocercoza oculară canină este o nematodoză produsă de Onchocerca lupi, un nematod filaroid care se localizează în ţesutul conjunctival al sclerei. Evoluţia clinică este acu­tă sau cronică, semnele clinice fiind reprezentate de scur­geri lacrimale, fotofobie, blefarită, prurit periocular etc. Lo­ca­li­za­rea viermilor adulţi în ţesuturile perioculare an­tre­nea­ză for­ma­rea unor noduli subconjunctivali care determină exof­tal­­mie şi protruzia membranei nictitante. 

În ultimul timp s-a constatat o creştere a numărului cazurilor de oncocercoză canină, afecţiune produsă de un nematod filaroid din clasa Secernentea, ordinul Spirurida, familia Onchocercidae, genul Onchocerca. Onchocerca lupi a fost identificat prima dată în 1967 de către T.E. Rodonaja, la lup. Adulţii se localizează în ţesuturile perioculare la câine, până în prezent fiind raportate cazuri de oncocercoză oculară canină în Ungaria, Grecia, Germania, Portugalia, România, Spania, SUA şi Canada. Recent, în SUA, acest nematod a fost diagnosticat şi la pisici. Pe lângă cazurile diagnosticate la câine şi pisică, nematodul O. lupi a fost identificat şi la om. Astfel că, după diagnosticarea primului caz de oncocercoză oculară la om produsă de O. lupi, în Turcia, în 2011, în ultimii ani au fost identificate mai mult de 10 cazuri, în diferite ţări ale lumii.

Morfologie

O. lupi este un nematod filaroid, care are o culoare albicioasă şi un aspect filiform. Masculul măsoară aproximativ 45-50 mm lungime şi aproximativ 150-200 µm lăţime. Extremitatea anterioară este rotunjită, iar cea posterioară (coada) prezintă mai multe papile dispuse în perechi şi situate pre-, para- şi postcloacal. De asemenea, la nivelul cozii, masculul prezintă doi spiculi, cel stâng, cu o lungime de aproximativ 200 µm, are un aspect uşor curbat, tubular şi conic, cu vârful ascuţit, iar cel drept, mai larg şi cu aspect cuticular în partea proximală şi mai îngust în partea distală, are lungimea de aproximativ 91 µm. Cuticula, cu grosimea de aproximativ 4-5 µm, prezintă striaţii transversale. Dimensiunea femelei este mai mare comparativ cu a masculului, însă până în prezent nu s-a reuşit să se stabilească lungimea reală, din cauza faptului că, având corpul subţire şi răsucit, se rupe în momentul extragerii din granulomul format. Lăţimea corpului însă s-a reuşit să se măsoare şi la femelă, putând atinge 400 µm. Cuticula viermilor adulţi de sex feminin prezintă un aspect caracteristic, fiind alcătuită dintr-un singur strat la nivelul extremităţilor şi din două straturi cuticulare distincte, separate între ele, în partea de mijloc ale corpului. Stratul exterior prezintă nişte creste cuticulare transversale, proeminente, întrerupte pe părţile laterale al corpului, iar stratul intern prezintă nişte benzi (striuri) transversale, câte una sub fiecare creastă şi una între două creste învecinate (figura 1). Microfilariile de O. lupi se caracterizează printr-un corp alungit, cu dimensiuni de aproximativ 110 µm lungime şi 6 µm lăţime, cu o extremitate anterioară rotunjită şi o coadă ascuţită (figura 2).
 

Figura 1. Aspect longitudinal al cuticulei unei femele de O. lupi, observându-se prezenţa crestelor cuticulare la nivelul stratului extern (săgeată) şi a benzilor pe stratul interior (cap de săgeată) x 10
Figura 1. Aspect longitudinal al cuticulei unei femele de O. lupi, observându-se prezenţa crestelor cuticulare la nivelul stratului extern (săgeată) şi a benzilor pe stratul interior (cap de săgeată) x 10
Figura 2. Microfilarii de O. lupi obţinute în urma sedimentării din fragment de piele x 20
Figura 2. Microfilarii de O. lupi obţinute în urma sedimentării din fragment de piele x 20

Ciclul biologic este încă necunoscut. Pentru desfăşurarea ciclului biologic, nematodul O. lupi are nevoie de un vector, care se pare a fi un artropod, dar care încă nu este stabilit cert. Studii recente sugerează ca posibili vectori artropodele din genul Simulium, cunoscându-se faptul că acestea transmit şi alte specii de Onchocerca, cum ar fi O. Volvulus, care produce oncocercoza oculară umană, prezentă în unele ţări din Africa, America Centrală şi America de Sud şi caracterizată prin orbire. Viermii adulţi de O. lupi trăiesc în ţesuturile periorbitale, iar femelele eliberează microfilarii care, spre deosebire de microfilariile altor nematode filaroide, cum ar fi Dirofilaria immitis sau D. repens, se localizează în ţesutul conjunctiv subcutanat, de unde sunt ingerate de vectorul atropod şi transmise următoarei gazde definitive.

Manifestări clinice

La câine, nematodul filaroid O. lupi poate provoca leziuni oculare variate, de la absenţa semnelor clinice până la orbire, iar granuloamele subconjunctivale reprezintă modificarea cea mai frecvent semnalată. În ciuda absenţei semnelor clinice, animalele care totuşi sunt diagnosticate pozitiv pentru microfilarii reprezintă un rezervor important de O. lupi. Manifestările clinice sunt reprezentate de scurgeri lacrimale excesive seroase până la mucopurulente, fotofobie, conjunctivită, blefarită, prurit periocular, pentru ca apoi să se constate apariţia de noduli cu localizare subconjunctivală sau episclerală. Aceşti noduli au dimensiuni variabile şi suprafaţă neregulată (din cauza aglomerării şi răsucirii adulţilor), ce antrenează exoftalmie, edem cornean sau ulcer cornean şi protruzia membranei nictitante. Uneori, subscleral sau subconjunctival se pot observa mişcările viermilor adulţi, care pot ajunge şi la exterior. Unul sau ambii ochi pot fi afectaţi. Pe lângă manifestările oculare provocate de localizarea viermilor adulţi, au fost descrise şi manifestări cutanate, provocate de microfilariile prezente la nivelul pielii.

Diagnosticul

  • În urma excizării nodulilor perioculari şi a deschiderii acestora, se pot pune în evidenţă nematodele adulte sub forma unor firişoare albicioase, subţiri, fragile şi puternic răsucite, înglobate într-un ţesut granulomatos. Examenul microscopic al fragmentelor extrase din nodulii respectivi şi evidenţierea morfologiei caracteristice a cuticulei femelelor adulte ajută la orientarea diagnosticului.

  • Pe lângă analiza morfologică a fragmentelor nematodelor adulte recoltate din nodulii excizaţi, se pot analiza morfologic şi microfilariile dermale. Pentru această evaluare se recoltează fragmente de piele din diferite regiuni corporale (frunte, interscapular sau lombar), fragmente care se pun într-un tub cu ser fiziologic la temperatura camerei şi se aşteaptă 2-4 ore pentru mobilizarea microfilariilor. După îndepărtarea fragmentelor de ţesut, tuburile se centrifughează, iar sedimentul se examinează la microscop pentru analiza morfologică a microfilariilor.

  • Diagnosticul final se stabileşte prin identificarea moleculară a speciei implicate în producerea bolii, respectiv O. lupi.

Tratamentul

  • Se recurge la excizarea chirurgicală, sub anestezie generală, a nodulilor perioculari identificaţi.

  • Postoperator, se instituie un tratament general şi local, prin administrarea de antibiotice, antiinflamatoare şi macrofilaricide, în funcţie de modificările prezente.

  • Nu întotdeauna se reuşeşte extirparea tuturor nodulilor perioculari, de aceea animalele trebuie ţinute sub observaţie, în vederea identificării eventualelor recidive.

  • Preventiv, se recomandă administrarea de antihelmintice cu spectru larg, de tipul milbemycin oxime, o dată pe lună, timp de 6 luni, în special în perioada de maximă activitate a vectorilor(2,12).  

Conflict of interests: The author declares no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Faísca P, Morales-Hojas R, Alves M, Gomes J, Botelho M, Melo M, Xufre A. A case of canine ocular onchocercosis in Portugal. Veterinary Ophtalmology, 2010, 13:117-121.
  2. Grácio AJ, Richter J, Komnenou AT, Grácio MA. Onchocerciasis caused by Onchocerca lupi: an emerging zoonotic infection. Systematic review. Parasitology Research, 2015, 114(7):2401-2413.
  3. Hassan KH, Bolcen S, Kubofcik J, Nutman BT, Eberhard LM, Middleton K, Wekesa WJ, Ruedas G, Nelson KJ, Dubielzig R, De Lombaert M, Silverman B, Schorling JJ, Adler PH, Unnasch TR, Beeler E. Isolation of Onchocerca lupi in dogs and black flies, California, USA. Emerg Infect Dis, 2015, 21:789-796.
  4. Komnenou A, Egyed Z, Sréter T, Eberhard ML. Canine onchocercosis in Greece: report of further 20 cases and molecular characterization of the parasites and its Wolbachia endosymbiont. Veterinary Parasitology, 2003, 118:151-155.
  5. Labelle AL, Daniels JB, Dix M, Labelle P. Onchocerca lupi causing ocular disease in two cats. Veterinary Ophtalmology, 2011, 14:105–110.
  6. Miró G, Montoya A, Checa R, Gálvez R, Mínguez JJ, Marino V, Otranto D. First detection of Onchocerca lupi infection in dogs in southern Spain. Parasites and Vectors, 2016, 9:290.
  7. Mutafchiev Y, Dantas-Torres F, Giannelli A, Abramo F, Papadopoulos E, Cardoso L, Cortes H, Otranto D. Redescription of Onchocerca lupi (Spirurida: Onchocercidae) with histopathological observations. Parasites and Vectors, 2013, 6:309.
  8. Otranto D, Testini G, Gurlu VP, Yakar K, Dantas-Torres F, Bain O. First evidence human zoonotic infection by Onchocerca lupi (Spirurida, Onchocercidae). Am J Trop Med Hyg, 2011, 84:55–58.
  9. Otranto D, Dantas-Torres F, Giannelli A, Latrofa MS, Papadopoulos E, Cardoso L, Cortes H. Zoonotic Onchocerca lupi infection in dogs, Greece and Portugal, 2011–2012. Emerg Infect Dis, 2013, 19(12):2000–2003.
  10. Otranto D, Giannelli A, Scotty Trumble N, Chavkin M, Kennard G, Latrofa MS, Bowman DD, Dantas-Torres F, Eberhard ML. Clinical case presentation and a review of the literature of canine onchocercosis by Onchocerca lupi in the United States. Parasites and Vectors, 2015, 8:89.
  11. Rodonaja TE. A new species of nematode, Onchocerca lupi n. sp., from Canis lupus cubanensis. Bull Acad Sci Georgia SSR, 1967, 45:715–719.
  12. Sréter T, Széll Z. Onchocerciasis a newly recognized disease in dogs. Vet Parasitol, 2008 153:1–13.
  13. Tudor P, Turcitu M, Mateescu C, Dantas-Torres F, Tudor N, Bărbuceanu F, Ciucă L, Burcoveanu I, Acatrinei D, Rinaldi L, Mateescu R, Bădicu A, Ionaşcu I, Otranto D. Zoonotic ocular onchocercosis caused by Onchocerca lupi in dogs in Romania. Parasitology Research, 2016, 115(2): 859–862.

Articole din ediţiile anterioare

IMAGISTICĂ | Ediţia 3 37 / 2022

Osteopatia cranio-mandibulară la câine – aspecte clinice şi radiografice

Niculae Tudor

Osteopatia cranio-mandibulară este o afecţiune hiperostotică craniană idiopatică, autolimitativă, care afectează tineretul canin cu vârsta de până ...

23 septembrie 2022
CHIRURGIE | Ediţia 2 / 2016

Hernia incizională la câine

Florin Beteg

Marea majoritate a herniilor incizionale își au originea în erorile tehnice efectuate de către chirurg în timpul manoperelor de sutură a rănii pari...

09 mai 2016
MEDICINĂ INTERNĂ | Ediţia 1 35 / 2022

Osteodistrofia hipertrofică la câine – aspecte clinice şi radiografice

Niculae Tudor

Osteodistrofia hipertrofică, sau osteopatia metafizară, este o afecţiune osoasă întâlnită la tineretul canin în perioada de creştere. Tabloul clini...

29 martie 2022
MEDICINĂ INTERNĂ | Ediţia 1 35 / 2022

Abordarea clinică şi paraclinică a pacienţilor cu meningită-arterită steroid-responsivă (MASR)

Denis George Borcea, Andreea Despa, Prof. dr. Gheorghe Solcan, Mihai Musteață

Meningita-arterită steroid-responsivă (MASR) reprezintă o patologie inflamatorie a sistemului nervos central, frecvent întâlnită la tineretul canin...

29 martie 2022