Acordarea de îngrijiri psihiatrice de înaltă calitate pacienţilor, în special în cadrul Uniunii Europene, este o obligaţie a statului, o datorie a profesioniştilor din domeniul sănătăţii mintale şi un drept fundamental al pacienţilor. Finanţarea sistemelor de sănătate din statele membre ale UE este de aproximativ 10% din PIB-ul fiecărei ţări. În România, pe lângă alocarea insuficientă de fonduri pentru sănătate, serviciilor de sănătate mintală le este atribuit un procentaj foarte mic din această alocare.

Noul context al pandemiei de COVID-19, precum şi evenimentele tragice din ultimii ani legate de persoane cu tulburări psihice (de exemplu, crimele de la Săpoca, împuşcarea recentă a unui pacient cu tulburare bipolară în Bucureşti, incendiul de la Spitalul de Psihiatrie din Craiova) impun abandonarea pasivităţii autorităţilor şi adoptarea de măsuri urgente de reformă reală a sistemului de asistenţă psihiatrică şi dezvoltarea unui pachet de reforme în domeniul sănătăţii mintale. În acest sens, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitatea sa de for reprezentativ naţional al specialiştilor psihiatri din România, a înaintat în anul 2020 un memoriu către Ministerul Sănătăţii, care s-a soldat cu un răspuns irelevant faţă de cererile formulate (a se vedea la: https://e-psihiatrie.ro/raspunsul-ministerului-sanatatii-la-memoriul-arpp-poate-fi-consultat-aici/).

Iată că în acestă primăvară avem ocazia să solicităm ameliorarea situaţiei sistemului de sănătate mintală, printr-un nou contract-cadru încheiat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Consiliul director al ARPP, în urma consultărilor cu membrii asociaţiei, a înaintat o serie de propuneri de îmbunătăţire a proiectului propus pentru contractul-cadru. Redăm mai jos câteva din schimbările la proiectul trimis de asociaţie.

Acordarea la distanţă a consultaţiei, a terapiilor psihiatrice şi a serviciilor conexe: „consiliere psihiatrică nespecifică individuală şi familială, psihoterapie de grup (psihoze, tulburări obsesiv-compulsive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicţii), psihoterapie individuală (psihoze, tulburări obsesiv-compulsive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicţii, tulburări din spectrul autist), terapie cognitivă comportamentală” (conform Anexei 7)(1).

Notă de fundamentare, Secţiunea a 2-a. Schimbări preconizate(2): medicii de familie să prescrie pentru pacienţii asiguraţi medicamente recomandate în scrisoarea medicală eliberată şi de medici care nu desfăşoară activitate în relaţie contractuală/convenţie cu CNAS (a se vedea Capitolul I. Asistenţa medicală primară. Secţiunea a 3-a. Obligaţiile şi drepturile furnizorilor de servicii medicale)(2). 

Creşterea numărului de norme (necesar de medici) în contract cu CNAS în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, cu prioritizare în funcţie de deficitul în anumite macroregiuni.

Posibilitatea încheierii unui contract individual cu CNAS şi cu fracţiune de normă (jumătate de normă sau ¼ din normă) – a se vedea Capitolul II, Secţiunea 1(2).

Centrele de sănătate mintală (CSM) să aibă posibilitatea de a încheia contracte cu CNAS pentru îngrijiri medicale la domiciliu (Capitolul VIII. Îngrijiri medicale la domiciliu)(2).

Pachetul minimal să cuprindă şi servicii psihiatrice pentru adicţii (a se vedea Anexa 1, Capitolul I. Pachetul minimal de servicii)(2).

Înfiinţarea şi bugetarea de departamente/compartimente de psihiatrie de legătură, în toate spitalele judeţene/spitalele de urgenţă (Capitolul VI. Servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi. Secţiunea a 4-a. Obligaţiile şi drepturile spitalelor)(2).

Implementarea reformării sistemului de asistenţă psihiatrică din România este o necesitate stringentă şi obligă la acţiuni adecvate şi concrete ale autorităţilor, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.

Să sperăm că cererile ARPP legate de noul contract-cadru vor fi auzite, de această dată, de către cei care decid sănătatea României!