Efectele intervenţiei nutriţionale în cazul unui pacient cu sindrom metabolic

Introducere

În condiţiile creşterii frecvenţei obezităţii şi a bolilor cronice aferente metabezităţii, intervenţia sistemului medical şi a expertizei în domeniul nutriţiei şi dieteticii este esenţială în iniţierea terapiei nutriţionale medicale personalizate pentru pacienţii cu obezitate şi patologii conexe, dar şi monitorizarea continuă, în vederea gestionării sindromului metabolic, evitării complicaţiilor şi creşterii calităţii vieţii.

În acest exemplu, am ales ca studiu de caz o pacientă în vârstă de 57 de ani care a solicitat un consult nutriţional la Centrul Medical Normed din Cluj-Napoca, în anul 2022, acuzând artralgii, dispnee, astenie şi fatigabilitate.

I s-a solicitat efectuarea următoarelor examene de laborator: hemoleucogramă, glicemie, profil lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride), transaminaze (ALAT, ASAT), gama GT, calciu ionic, calciu total, magneziu, fier, creatinină, uree, acid uric, 25-hidroxivitamina D.

Dozările biochimice au avut valori normale, cu excepţia valorilor glicemiei (111 mg/dl, valori normale între 74 mg/dl şi 106 mg/dl), uricemiei (7,85 mg/dl, valori normale între 2,6 mg/dl şi 6 mg/dl) şi 25-hidroxivitaminei D (18,1 ng/ml, valori normale între 30 ng/ml şi 100 ng/ml).

În urma unor investigaţii suplimentare, diagnosticele de etapă au fost următoarele: glicemie bazală modificată, hipertensiune arterială de grad V cu risc adiţional crescut, dislipidemie mixtă, hiperuricemie, obezitate abdominală.

Date despre pacientă

În urma examenului obiectiv, s-au măsurat indicii antropometrici, plecând de la un indice de masă corporală (IMC) de 40,9 kg/m² şi o circumferinţă abdominală de 124 cm. Cu ajutorul analizei impedanţei bioelectrice s-a măsurat ţesutul adipos subcutanat, acesta fiind de 48%.

Antecedente personale patologice

Pacienta a fost diagnosticată cu hipertensiune arterială de grad V cu risc crescut, cardiopatie ischemică, hipotiroidism primar autoimun (tiroidită Hashimoto), ateromatoză carotidiană bilaterală şi obezitate de grad III (severă). Conform Federaţiei Internaţionale de Diabet, pacienta a întrunit toate criteriile de diagnostic al sindromului metabolic⁽¹⁾.

Antecedente heredo-colaterale

Atât mama, cât şi tatăl au fost cunoscuţi cu patologie cardiovasculară. Mama a fost diagnosticată cu diabet zaharat de tip 2.

Condiţii de viaţă şi muncă

Pacienta provine din mediul urban, având un statut social mediu. Aceasta susţine că se simte suprasolicitată din cauza navetei pe care o face zilnic la locul de muncă din altă localitate faţă de cea de domiciliu. Neagă consumul de alcool şi substanţe ilicite şi nu fumează.

Istoric personal

În anul 2010, după instalarea menopauzei, pacienta a acuzat o creştere ponderală de 10 kg, într-un interval de şase luni.

În anul 2012, a suferit o procedură de angioplastie coronariană/intervenţie chirurgicală cardiacă în urma căreia i s-au montat patru stenturi, ca urmare a cardiopatiei ischemice.

În anul 2014, a fost diagnosticată cu hipotiroidism primar autoimun.

Medicaţia pacientei a fost: irbesartan 150 mg (1-0-1), aspenter 75 mg (0-1-0), trombex 75 mg (0-1-0), duplecor (0-0-1), gabaran 300 mg (0-0-1), indapamid 1,5 mg (1-0-0), euthyrox 0,25 mg (1-0-0).

Intervenţie nutriţională

În cadrul primului consult s-a efectuat anamneza şi am stabilit împreună obiectivele nutriţionale SMART. Ne-am propus ca acestea să fie mici, uşor de atins şi realizabile într-o anumită perioadă de timp⁽²⁾. În decurs de două luni ne-am propus o scădere ponderală de 5-7% din greutate⁽³⁾.

În urma anchetei alimentare, am identificat un consum redus de fructe, legume, cereale integrale şi peşte, pacienta neavând un program orar de mese.

Pe lângă scăderea în greutate recomandată, am stabilit şi alte obiective nutriţionale: creşterea numărului de porţii de legume şi fructe (trei porţii de legume, trei porţii de fructe pe zi), creşterea numărului de porţii de cereale integrale (trei-şase porţii pe zi), creşterea consumului de ulei de măsline (o porţie la fiecare masă principală), consum săptămânal (cel puţin două porţii) de peşte gras (somon, ton, macrou)⁽⁴⁾.

De asemenea, ne-am propus un meniu format din cele trei mese principale, cu evitarea gustărilor dintre mese. Menţionez că pacienta nu avea un orar de mese, pe tot parcursul zilei mânca diverse gustări (covrigei, sărăţele, alune sărate, dulciuri), iar cea mai consistentă masă era cina.

După primul consult, i s-a trimis pacientei recomandările nutriţionale specifice în sindromul metabolic, precum şi un meniu individualizat, ţinând cont de indicii antropometrici, patologii asociate şi de preferinţele alimentare.

Consultaţiile de monitorizare s-au desfăşurat la cabinet, iar în cadrul acestora s-a investigat consumul alimentar prin jurnalul alimentar. I s-a cerut să îşi noteze ce mănâncă în decursul zilelor, dar şi alte aspecte: consum de lichide, identificarea senzaţiilor de foame, saţietate, poftă, modificări ale tranzitului intestinal.

De la o consultaţie la alta, s-au urmărit modificările compoziţiei corporale (ţesut adipos subcutanat, visceral, ţesut muscular, procentaj de apă).

Pe tot parcusul colaborării, pacienta a primit recomandări nutriţionale individualizate, sugestii de meniuri şi reţete care au fost pe gustul ei.

Discuţie

Consultaţiile de monitorizare s-au desfăşurat la cabinet, pacienta fiind aderentă la recomandările nutriţionale primite.

Conform literaturii de specialitate, principalul factor etiologic pentru sindromul metabolic este rezistenţa la insulină⁽⁵⁾. Se recomandă un regim igieno-dietetic adaptat caloric, împreună cu activitate fizică⁽⁵⁾. Nu există un regim alimentar sau un program de activitate fizică valabil pentru toţi pacienţii, din acest motiv recomandările nutriţionale sunt individualizate⁽⁵⁾.

Pentru reducerea rezistenţei la insulină, literatura de specialitate recomandă o scădere de 5-10% din greutate în şase luni⁽⁵⁾.

Specialiştii în domeniu recomandă dieta mediteraneeană ca o primă strategie de tratament în sindromul metabolic⁽¹⁾.

Am luat în considerare recomandările dietei mediteraneene şi i-am alcătuit pacientei meniuri şi reţete. Pentru prevenţia şi gestionarea sindromului metabolic, studiile recomandă creşterea aportului zilnic de alimente bogate în fibre şi cu indice glicemic scăzut⁽⁶⁾. I s-au recomandat trei porţii de fructe şi legume în fiecare zi, de culori diferite, pentru a beneficia de o varietate de antioxidanţi⁽⁷⁾. Cerealele şi produsele din cereale au fost incluse zilnic, cele integrale datorită aportului de fibre şi micronutrienţi. Am inclus săptămânal peştele gras bogat în omega-3 (somon, sardine, ton, macrou), iar carnea recomandată a fost cea de pui sau curcan.

Pentru aportul de acizi graşi mononesaturaţi, s-au adăugat zilnic ulei de măsline, fructe oleaginoase (nuci, migdale) şi seminţe, conform recomandărilor experţilor în domeniu⁽⁷⁾.

Pacientei i s-a recomandat să consume mai des leguminoase (cel puţin două porţii de leguminoase pe săptămână), iar dintre lactate, să le aleagă pe cele cu un conţinut redus de grăsimi.

În concordanţă cu analizele de laborator, s-a indicat suplimentarea cu vitamina D pe o perioadă de două luni. De asemenea, aceasta a luat în considerare efectuarea şi monitorizarea activităţii fizice regulate. S-a recomandat mersul pe jos, cu o intensitate uşoară, timp de 60 de minute pe zi.

Concluzii

La finalul celor două luni, obiectivul de a reduce greutatea cu 5-7% a fost atins. Pacienta a avut o scădere de 8 kilograme, astfel indicele de masă corporală s-a redus de la 40,9 kg/m² (obezitate severă) la 37,8 kg/m² (obezitate de grad II), circumferinţa abdominală s-a redus de la 124 cm la 116 cm, ţesutul adipos subcutanat a scăzut de la 48% la 44,2%, iar valorile glicemiei s-au normalizat.

Pacienta a continuat să ţină cont de recomandările nutriţionale primite, fiind monitorizată în continuare.

În concluzie, subliniez importanţa iniţierii precoce a terapiei nutriţionale medicale în rândul pacienţilor cu obezitate şi patologii conexe, alături de monitorizarea continuă, în vederea gestionării sindromului metabolic, evitării complicaţiilor şi creşterii calităţii vieţii.   

Conflict de interese: niciunul declarat 

Suport financiar: niciunul declarat 

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.