Intervenţie nutriţională şi stil de viaţă în gută sau pseudogută

Introducere

Pacientul X, de 47 de ani, se prezintă cu un istoric de câteva luni de polialtralgii, la glezna dreaptă ÅŸi prima articulaÅ£ie metatarsofalangiană a membrului inferior drept, cu simptomatologia identică cu cea a gutei, cu dureri la nivelul articulaÅ£iei afectate, tumefacÅ£ia zonei respective, însoÅ£ită de eritem ÅŸi sensibilitate la palpare. Episoadele de criză dureroasă nu au fost corelate cu creÅŸterea nivelului de acid uric în sânge. DeÅŸi, conform literaturii de specialitate, pseudoguta reprezintă o afecÅ£iune rar întâlnită la vârste tinere, sub 60 de ani⁽¹⁾, profilul biochimic a ridicat ÅŸi suspiciunea acestei patologii. Analizele de laborator au fost normale, cu excepÅ£ia nivelurilor crescute de fibrinogen (617 mg/dl; normal între 200 ÅŸi 400 mg/dL), VSH (18 mm/h; normal <15 mm/h), feritină (320; normal până în 300 µg/l) ÅŸi 25-hidroxi-vitamina D scăzută (20 ng/mL; normal între 30 ÅŸi 100 ng/mL), iar magnezemia era la limita inferioară. Ultimele două analize puteau sugera un hiperparatiroidism secundar, iar feritina crescută în acest context este un factor de risc pentru pseudogută. Pe de altă parte, există specificate situaÅ£ii particulare (sub 10%) când atacul de gută nu se însoÅ£eÅŸte de hiperuricemie, din cauza răspunsului hormonal al corticosuprarenalei la stresul determinat de procesul dureros.

Date despre pacient

Pacientul, de 47 de ani, 1,72 m înălÅ£ime ÅŸi 102 kg, a completat un chestionar de evaluare nutriÅ£ională din care am extras următoarele date.

Antecedente personale – obezitate de grad I, cunoscut cu câteva episoade de gastrită, apendicectomie în copilărie, nefumător, consumă alcool zilnic, patru-cinci pahare cu vin ÅŸi bere, cu un nivel de stres (pe o scală de la 1 la 5) de 4, cu un program haotic în cadrul firmei la care lucra.

Antecedente familiale – tatăl cu hipercolesterolemie, hipertensiune arterială ÅŸi obezitate.

Istoric – pacientului, cunoscut cu gradul I de obezitate (IMC=34,8), i s-a recomandat să reducă greutatea pentru un efect favorabil asupra articulaÅ£iilor cu probleme – gleznă, respectiv degetul mare de la piciorul drept, care în timpul crizelor dureroase se umflau, erau sensibile la atingere ÅŸi se înroÅŸeau. A Å£inut o dietă timp de trei săptămâni; mai precis, s-a înfometat, slăbind aproximativ 4,5 kg, de la 106,8 kg la 102,2 kg, după care s-a blocat la această greutate. Pacientul a întrunit mai mulÅ£i factori declanÅŸatori alimentari ai atacului de gută/pseudogută – obezitate, înfometare, ulterior exces alimentar ÅŸi folosirea alcoolului. Având un nou episod dureros, s-a decis să consulte un specialist ÅŸi a solicitat un program controlat de slăbire, în variantă online.

Diagnostic – incert, cu aspecte clinice ÅŸi de laborator ce puteau sugera la fel de bine guta sau pseudoguta, afecÅ£iuni cu simptomatologie asemănătoare, dar cu localizare ÅŸi mai ales cauze diferite. DeÅŸi i-a fost sugerată de către medicul reumatolog o puncÅ£ie pentru examinarea lichidului sinovial din articulaÅ£ia inflamată ÅŸi obÅ£inerea unui diagnostic cert, pacientul a refuzat această analiză. Analizele de laborator au fost normale, cu excepÅ£ia nivelurilor crescute de fibrinogen (617 mg/dl; normal între 200 ÅŸi 400 mg/‌dL), VSH (18 mm/h; normal <15 mm/h), feritină (320; normal până în 300 µg/l) ÅŸi 25-hidroxi-vitamina D scăzută (20 ng/‌mL; normal între 30 ÅŸi 100 ng/mL), iar magnezemia era la limita inferioară.

IntervenÅ£ie nutriÅ£ională – în cadrul programului, pacientului i s-a solicitat un jurnal alimentar zilnic, cu identificarea senzaÅ£iilor de foame, saÅ£ietate ÅŸi a gradului de satisfacÅ£ie alimentară, urmărind atât cantitativ, cât ÅŸi calitativ meniurile. Toate ÅŸedinÅ£ele s-au desfăşurat online, cu monitorizarea pe cântarul pacientului a parametrilor indice de masă corporală, grăsime somatică ÅŸi masă musculară activă. Am asigurat ÅŸi suport de psihonutriÅ£ie, atunci când pacientul simÅ£ea anxietate ÅŸi stres în găsirea de soluÅ£ii alimentare când era nevoit, din cauza serviciului, să părăsească localitatea de reÅŸedinţă.

Discuţie

DeÅŸi întâlnirile noastre au fost doar în mediu online, pacientul a fost foarte implicat, dorindu-ÅŸi să slăbească ÅŸi să nu se mai confrunte cu durerile articulare. Modificările observate la fiecare ÅŸedinţă, privind scăderea procentului de grăsime corporală ÅŸi, bineînÅ£eles, greutatea totală, l-au motivat să fie perseverent ÅŸi atent la alegerea alimentaÅ£iei, mai ales atunci când era obligat să plece câteva zile de acasă sau să lucreze noaptea.

Se cunoaÅŸte deja faptul că alimentele care declanÅŸează în mod obiÅŸnuit atacuri de gută includ: carne din organe, carne roÅŸie, fructe de mare, alcool ÅŸi bere. Acestea conÅ£in o cantitate moderată până la mare de purine. Cu toate acestea, există o excepÅ£ie de la această regulă, cercetările arătând că legumele bogate în purină nu declanÅŸează atacuri de gută⁽²⁾. De aceea, a avut acces la combinaÅ£ii alimentare cu legume ÅŸi leguminoase (fasole, linte, năut, din care să asimileze proteine), dar ÅŸi lactate. De asemenea, au fost restricÅ£ionate sucurile de fructe ÅŸi băuturile răcoritoare, mai ales cele cu îndulcitori de tipul sirop de fructoză-glucoză, care, deÅŸi nu sunt bogate în purină, accelerează mai multe procese celulare ce determină inflamaÅ£ie ÅŸi creÅŸterea nivelului de acid uric^(3,4).

În concordanţă cu analizele de laborator, pacientul a avut recomandare de supliment cu vitamina D pe o perioadă de trei luni, cât a durat programul de nutriÅ£ie, ÅŸi, de asemenea, supliment cu curcumină. Curcumina ameliorează artrita gutoasă, reprezentând un ingredient activ cu eficacitate antiinflamatoare⁽⁵⁾. De asemenea, ÅŸi-a ajustat stilul de viaţă în ceea ce priveÅŸte miÅŸcarea/activitatea fizică zilnică^(6-8).

Concluzii

La finalul celor trei luni, scopul pacientului, de a ajunge sub greutatea de 95 kg, ÅŸi mai ales de a nu mai avea crize gutoase, a fost atins. Analizele de laborator s-au normalizat, atât parametrii inflamatori, cât ÅŸi 25-hidroxi-vitamina D. Pacientul a slăbit 7,5 kg în această perioadă, indicele de masă corporală (IMC) scăzând de la 34,8 (limita superioară pentru obezitate de grad I) la 31,7, mâncând echilibrat, fără înfometare, cu stare de saÅ£ietate la fiecare masă.

După două luni de la încheierea programului, greutatea era sub control, fără probleme de sănătate.  

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenÅ£a CC-BY.