STERILITATE

Sindromul ovarelor polichistice, cea mai frecventă cauză de infertilitate

 Polycystic ovary syndrome - the most common cause of infertility

First published: 05 octombrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.17.3.2017.1087

Abstract

Polycystic ovary syndrome is the main cause of infertility in women. The etiology of this pathology is not fully elucidated, the main cause being the hormonal imbalance. To establish the correct diagnosis of polycystic ovarian syndrome, the Rotterdam criteria are used and the patient must meet at least 2 of the 3 criteria. This pathology has an important impact on the quality of life due to the symptoms and signs it causes: infertility, virilization, obesity and menstrual cycle disorders. The complications that may occur in the absence of proper treatment also have a negative impact, the main complications being ovarian cysts, diabetes and cardiovascular disease. The treatment is determined according to the patient’s desire to procreate.

Keywords
syndrom, ovary, polycystic, hormone, infertility

Rezumat

Sindromul ovarelor polichistice reprezintă principala cauză de infertilitate la femei. Etiologia acestei patologii nu este complet elucidată, principala cauză fiind dezechilibrul hor­mo­nal. Pentru a stabili corect diagnosticul de sindrom al ovarelor polichistice se folosesc criteriile Rotterdam, pa­cien­ta trebuind să întrunească cel puţin două dintre cele trei criterii. Această patologie are un impact important asu­pra calităţii vieţii, date fiind simptomele şi semnele pe care le determină, şi anume infertilitate, virilizare, obezitate şi tulburări ale ciclului menstrual. Un impact negativ îl au şi com­plicaţiile care se pot ivi în lipsa unui tratament adecvat, prin­cipalele complicaţii fiind apariţia de chisturi ovariene, a dia­be­tului zaharat şi a bolilor cardiovasculare. Tratamentul se stabileşte în funcţie de dorinţa pacientei de a procrea.

Sindromul ovarelor polichistice reprezintă cea mai frecventă cauză de natură endocrinologică de infertilitate la femei cu vârsta cuprinsă între 14 şi 40 de ani, având o prevalenţă de 5-10%(1). Acesta este caracterizat, în principal, de anovulaţie şi semne de hiperandrogenism.

Primii care au descris acest sindrom au fost Stein şi Leventhal, în anul 1935, aceştia descriind sindromul ovarelor polichistice ca o patologie caracterizată de tulburări de reproducere, menstruaţii neregulate, sterilitate, hirsutism şi obezitate(2).

Studii recente demonstrează o legătură strânsă între ovarele polichistice şi rezistenţa la insulină, care duce la apariţia sindromului metabolic. Sindromul metabolic prezintă risc crescut de dezvoltare a diabetului zaharat de tip II şi a bolilor cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, angină pectorală etc.).

Fiziopatologia ovarelor polichistice nu este complet elucidată, aceasta fiind multifactorială, şi anume predispoziţia genetică, factori de mediu, tulburări de natură endocrinologică (nivel crescut de hormoni androgeni şi de insulină), dar disfuncţia ovariană reprezintă principalul aspect al acestui sindrom(3).
 

Figura 1
Figura 1

Pentru a stabili cât mai corect diagnosticul de sindrom al ovarelor polichistice au fost dezvoltate criteriile Rotterdam de către European Society for Reproduction and Endocrinology şi American Society of Reproductive Medicine. Pentru a stabili diagnosticul, trebuie să fie prezente minimum două dintre cele trei criterii(4):

  • oligoovulaţie/anovulaţie
  • hiperandrogenism (clinic şi/sau bioclinic)
  • ovare polichistice (≥12 foliculi imaturi, diametru între 9 mm şi 12 mm, volum ovarian >10 cm3)

Diagnosticul se stabileşte pe baza examenului clinic, imagistic şi paraclinic.

1. Semne clinice(5):

a. cicluri menstruale neregulate ≤8 cicluri pe an, menstruaţii la mai mult de 35 de zile

b. acnee

c. hirsutism

d. supraponderalitate/obezitate

e. alopecie specifică genului masculin

f. acantosis nigricans (axile, gât, inghinal, submamar)

g. depresie, anxietate.

2. Criterii imagistice stabilite cu ajutorul ecografiei transvaginale sau cu examenul computer tomograf (pentru evaluarea glandelor suprarenale şi a ovarelor):

a. ovare polichistice (≥12 foliculi imaturi, diametru între 9 mm şi 12 mm, volum ovarian >10 cm3).

3. Analize de laborator (trebuie excluse tulburările endocrine care pot determina tulburări menstruale şi hiperandrogenism, inclusiv tumori adrenale sau ovariene, disfuncţii ale glandei tiroidiene, hiperplazie suprarenală congenitală, hiperprolactinemie, acromegalie şi sindromul Cushing)(6,7,8) - tabelul 1.
 

Tabelul 1. Tablou bioumoral în sindromul ovarelor polichistice
Tabelul 1. Tablou bioumoral în sindromul ovarelor polichistice

Teste pentru excluderea patologiilor care pot determina amenoree:

a. TSH, Free T4

b. Test la Synacthen – test de stimulare cu ACTH

c. 17-hidroxiprogesteron (17-OHPG) - se recoltează în zilele 2-5 ale ciclului menstrual

d. Cortizolul liber urinar (pentru a exclude patologii ale glandei suprarenale).

Având în vedere că rezistenţa la insulină şi hiperinsulinemia (apărută secundar necesarului crescut de insulină) sunt implicate în apariţia caracteristicilor clinice şi paraclinice ale sindromului ovarelor polichistice, studierea eficienţei tratamentelor de reducere a rezistenţei la insulină ca tratament al infertilităţii reprezintă un interes crescut atât pentru ginecologi, cât şi pentru endocrinologi.

Tratamentul sindromului ovarelor polichistice este complex, fiind diferit în funcţie de dorinţa pacientelor de a rămâne însărcinate.

Principalul tratament este reprezentat de regimul igieno-dietetic, şi anume un regim de masă echilibrat, preferabil stabilit de un medic nutriţionist, care va avea în vedere nevoile energetice ale pacientei, astfel încât să ajungă la un Indice de Masă Corporal normal, cuprins între 18,50 şi 24,99.

Folosirea tratamentelor insulino-sensibilizante, cum ar fi antidiabeticele orale (de exemplu, metformin), are rolul de a reduce rezistenţa la insulină, ceea ce va determina o scădere a nivelului de testosteron, fapt ce va determina apariţia ovulaţiei.

În cazul pacientelor care nu doresc o sarcină, se vor administra anticoncepţionale orale, cu scopul de a scădea nivelul hormonilor foliculostimulant, luteinizant, testosteron liber, dehidroepiandrosteron-sulfat şi de a creşte SHBG (sex hormon binding globulin). În cazul în care anticoncepţionalele orale sunt contraindicate (antecedente de accidente vasculare cerebrale, tromboze, embolii, tumori dependente de estrogen, dislipidemie, patologii hepatice, vârsta peste 35 de ani, fumat), se vor administra preparate progesteronice 10 zile pe lună, din ziua a 16-a a ciclului menstrual.

În cazul pacientelor care îşi doresc o sarcină, se vor administra tratamente cu stimulatori de ovulaţie (de exemplu, clomifen citrat). Ideal, înainte de a începe tratamentul cu stimulatori ai ovulaţiei, este indicat să se administreze anticoncepţionale orale, astfel încât nivelul hormonului luteinizant va scădea şi riscul de avort spontan va fi mult diminuat. În cazul eşecului se poate efectua tratament laparoscopic, şi anume drilling ovarian, acesta fiind tratament de linia a II-a în cazul ovarelor polichistice.

Dacă sindromul ovarelor polichistice nu este tratat corespunzător, pot apărea următoarele complicaţii(9,10,11,12,13):

  • chisturi ovariene, torsiuni de ovar
  • diabet zaharat de tip II non-insulino-necesitant
  • hipertensiune arterială
  • accident vascular cerebral
  • dislipidemie
  • ateroscleroză
  • apnee în somn
  • depresie
  • anxietate
  • hiperplazie de endometru
  • cancer de endometru.

Un aspect important în tratamentul sindromului ovarelor polichistice este reprezentat de reducerea simptomelor şi a semnelor caracteristice acestei patologii (infertilitate, virilizare, obezitate şi acnee), care determină o reducere a calităţii vieţii pacientelor. Pe termen lung, cel mai important aspect este scăderea riscului de a dezvolta diabet zaharat şi boli cardiovasculare.

Concluzii

Sindromul ovarelor polichistice reprezintă o cauză majoră de infertilitate. Etiologia acestei patologii este multifactorială, fiind implicaţi factori genetici, de mediu, tulburări de natură endocrinologică (hormoni androgeni şi insulină) şi disfuncţia ovariană. Diagnosticul se stabileşte folosind criteriile Rotterdam, acestea fiind singurele acceptate la nivel mondial. Pentru a stabili diagnosticul de sindrom al ovarelor polichistice trebuie îndeplinite cel puţin două criterii Rotterdam. Tratamentul este necesar pentru a evita apariţia complicaţiilor şi pentru a oferi pacientelor o calitate a vieţii crescută şi trebuie să ţină cont de dorinţa acestora de a rămâne sau nu însărcinate. 

Bibliografie

1. Carmina E, Lobo RA. Polycystic ovary syndrome (PCOS): arguably the most common endocrinopathy is associated with significant morbidity in women. J Clin Endocrinol Metab. 1999;84:1897–9.
2. Stein I, Leventhal M. Amenorrhea associated with bilateral polycystic ovaries. Am J Obstet Gynecol. 1935;29:181.
3. Balen AH, Conway GS, Kaltas G, Techatrasak K, Manning PJ, West C, et al. Polycystic ovary syndrome: The spectrum of the disorder in 1741 patients. Hum Reprod. 1995;10:2107–11.
4. The Rotterdam ESHRE/ASRM-sponsored PCOS consensus workshop group. Revised 2003 consensus on diagnostic criteria and long-term health risks related to polycystic ovary syndrome (PCOS). Hum Reprod, 2004;19:41-7.
5. ACOG. Polycystic Ovary Syndrome, 2015, https://www.acog.org/Patients/FAQs/Polycystic-Ovary-Syndrome-PCOS
6. Vause TD, Cheung AP, Sierra S, et al. Ovulation induction in polycystic ovary syndrome. J Obstet Gynaecol Can. 2010;32(5):495-502.
7. ACOG Practice Bulletin No. 108: Polycystic ovary syndrome. Obstet Gynecol, 2009 Oct;114(4):936-49.
8. RCOG. Long-term consequences of polycystic ovary syndrome. Green-top guideline; 2007; 33. 
9. Conway GS, Agrawal R, Betteridge DJ, Jacobs HS. Risk factors for coronary artery disease in lean and obese women with the polycystic ovary syndrome. Clin Endocrinol. 1992;37(2):119-25. 
10. Dokras A. Cardiovascular disease risk factors in polycystic ovary syndrome. Semin Reprod Med. 2008;26(1):39-44.
11. Vryonidou A, Papatheodorou A, Tavridou A, et al. Association of hyperandrogenemic and metabolic phenotype with carotid intima-media thickness in young women with polycystic ovary syndrome. J Clin Endocrinol Metab. 2005;90(5):2740-6.
12. AACE Position Statement on metabolic and cardiovascular consequences of polycystic ovary syndrome, 2005; https://www.aace.com/publications/position-statements
13. Hardiman P, Pillay OC, Atiomo W. Polycystic ovary syndrome and endometrial carcinoma. Lancet. 2003; 24;361(9371):1810-2.

Articole din ediţiile anterioare

OBSTETRICS | Ediţia 4 26 / 2019

Diagnosticul precoce al sarcinii ovariene – prezentare de caz

Aida Petca, C. Oprescu, Florica Şandru, Răzvan Petca, Șef de lucrări dr. Mihai Dumitraşcu, Mihaela Boț, Nicoleta Măru

Sarcina ovariană este o varietate foarte rară de sarcină ec­to­pică şi reprezintă o provocare medicală în ceea ce priveşte ma­nage­­mentul acesteia...

12 decembrie 2019
OBSTETRICĂ | Ediţia 7 (1) / 2015

Trombocitopenia maternă în sarcină

Oana Bodean, Octavian Munteanu, Diana Ioana Voicu, Simona Vlădăreanu, Monica Mihaela Cîrstoiu

Cu toate că de cele mai multe ori nu pune în pericol viaţa pacientei, trombocitopenia în sarcină poate fi expresia unei serii de patologii care nec...

15 martie 2015
GYNECOLOGY | Ediţia 3 29 / 2020

Este inhibina un marker serologic util pentru femeile la postmenopauză cu cancer ovarian epitelial?

Ruxandra Gabriela Cigaran, Radu Botezatu, Anca Maria Panaitescu, Gheorghe Peltecu, Nicolae Gică

Ovarian cancer is the second most common gynecologic cancer in developed countries and the third most common gynecologic malignancy in developing c...

30 septembrie 2020
GINECOLOGIE | Ediţia 11 (1) / 2016

Prezervarea fertilităţii la o pacientă cu polifibromatoză uterină şi endometrioză ovariană. Prezentare de caz

Octavian Munteanu, Alexandra Munteanu, Prof. Dr. Elvira Brătilă, Florina Păuleț, Dragoş Davițoiu, Luiza Rădulescu, Bogdan Dorobăț, Monica Mihaela Cîrstoiu

Polifibromatoza uterină este o patologie frecventă, ale cărei diagnostic şi tratament sunt foarte bine documentate, existând numeroase ghiduri elab...

15 martie 2016