CERCETARE ORIGINALĂ

Factorii de risc în alimentaţia şi stilul de viaţă pe perioada sarcinii la un lot de femei din sudul României

 Assessment of risk factors regarding nutrition and lifestyle during pregnancy in a group of women from southern Romania

First published: 25 martie 2022

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.145.1.2022.6209

Abstract

Introducere. Obezitatea a devenit un factor de risc major la femeile însărcinate, iar obezitatea în sarcină trebuie prevenită încă din perioada preconcepţională şi gestionată corespunzător pe parcursul sarcinii pentru a evita complicaţiile materno-fe­ta­le, cum ar fi hipertensiunea arterială indusă de sarcină şi dia­be­tul gestaţional (posibila persistenţă a acestora post-par­tum), traumatismele neonatale sau naşterea prin cezariană. Ma­te­riale şi metodă. Studiul a fost condus în perioada no­iem­­brie 2019 – martie 2020 în cadrul a două maternităţi din mu­ni­ci­piul Bucureşti pe un lot de 376 de lăuze. Pe baza unor for­mu­la­re com­pletate individual, s-a demarat analiza in­di­ci­lor an­tro­po­me­trici pre- şi post-sarcină, calculându-se in­di­ce­le de ma­să cor­po­ra­lă (IMC) în cele două faze ale sarcinii pen­tru a con­clu­zio­na asupra sporului ponderal. Rezultate. Ana­li­zând dis­tri­bu­ţia celor 376 de lăuze în funcţie de statusul nu­tri­ţio­nal pre­ges­ta­­ţio­nal, am constatat următoarele aspecte: la momentul confirmării sar­cinii, supraponderalitatea a avut o prevalenţă de 32,97% (124 de subiecţi), obezitatea a avut o prevalenţă de 9,57% (36 de su­biecţi), greutatea normală 36,43% (137 de subiecţi) şi sub greutatea normală 21% (79 de subiecţi). Concluzii. Există diferenţe în ceea ce priveşte ex­pu­ne­rea la factorii de risc alimentari pe perioada sarcinii, di­fe­ren­ţe determinate de caracteristicile sociodemo­gra­fice cum ar fi venitul lunar sau mediul de provenienţă. Spo­rul pon­de­ral recomandat la o gravidă normoponderală este de 11,5-16 kg, la gravidele subponderale de 12,5-18 kg şi mai mic la supraponderale sau obeze (6-11,5 kg). Deşi 68% dintre par­ti­ci­pan­tele la studiu au declarat că au făcut schim­bări în com­por­ta­men­tul alimentar după confirmarea sarcinii, 73,1% dintre par­ti­ci­pan­te­le la studiu (275 de femei) au avut un spor pon­de­ral de peste 16 kg, de unde putem deduce fie men­ţi­ne­rea trendului de supraalimentare al gravidelor, fie consumul excesiv al unor ali­men­te cu indice caloric crescut. Indiferent de mediul de pro­ve­nien­ţă, un procentaj ridicat din participantele la studiu nu au primit informaţii nutriţionale din partea unui specialist şi au fă­cut multiple greşeli alimentare pe perioada sarcinii. Educaţia nu­tri­ţio­na­lă este importantă atât în perioada preconcepţională, cât şi pe perioada sarcinii, întrucât o ali­men­ta­ţie sănătoasă şi va­ria­tă în timpul sarcinii, bogată în nutrienţi, este importantă atât pentru mamă, cât şi pentru făt.

Keywords
sarcină, câştig ponderal, alimentaţie

Rezumat

Introduction. Obesity has become a major risk factor in pregnant women and, when it comes to pregnancy, it should be prevented starting with the preconception period and, most important, properly managed during the foremost amount of time, pregnancy itself, in order to avoid maternal-fetal complications such as pregnancy-induced hypertension and gestational diabetes (high risk of postpartum persistence), neonatal trauma or caesarean delivery. Materials and method. The study can be categorized as observational, being conducted on the BMI analysis of 376 new mothers, questioned shortly after delivery, providing written information through applications forms completed individually regarding their initial (preconceptional) weight, and actual body weight, height, and socioeconomic indicators, leading to the calculation of BMI, weight gain, obesity rate and share in the analyzed group. Results. Taking into consideration the pre-start assessment regarding the subjects’ anthropometrical measurements and compared to the follow-up assessment information, it was concluded that the share of overweight and obesity among pregnant women had a prevalence of 32.97%, respectively 9.57%. Only 36.43% of the women showed a normal and healthy weight gain during pregnancy, while 21% remained underweight. Conclusions. There were highlighted differences regarding exposure to food habits during pregnancy, mostly deter­mined by social-demographic factors such as monthly income or origin environment. The recommended weight gain during pregnancy for a woman with normal pre-preg­nan­cy body weight is expected to be between 11.5 kg and 16 kg, for the underweighted ones between 12.5 kg and 18 kg, and lower for overweighted or obese women (6-11.5 kg). Taking into consideration the declared food behavioral change of the subjects after their pregnancy confirmation, it was obvious to conclude after analyzing the weight gain tendency, that over alimentation and caloric surplus are issues they confronted while being pregnant, elements mirrored in their follow-up checkup.

Introducere

O dietă sănătoasă şi variată este importantă pe tot parcursul vieţii, dar mai ales în timpul sarcinii. Deşi încă mai există prejudecăţi potrivit cărora fătul preia de la mamă toţi nutrienţii de care are nevoie, indiferent dacă aceasta are sau nu o alimentaţie adecvată pe perioada sarcinii, nu doar studiile din literatura de specialitate, ci şi frecvenţa mare a copiilor dismaturi şi cu malformaţii congenitale născuţi în timpul foametei din Al Doilea Război Mondial au dovedit contrariul(1).

Sarcina este perioada dintre concepţie şi naştere şi durează de obicei 40 de săptămâni, începând din prima zi a ultimei menstruaţii a femeii, şi este împărţită în trei trimestre, fiecare cu o durată de trei luni(2).

The Academy of Nutrition and Dietetics (SUA) propune patru obiective-cheie pentru un stil de viaţă sănătos în timpul sarcinii, şi anume: un spor ponderal adecvat, dietă echilibrată, exerciţii fizice regulate, aport adecvat de vitamine şi minerale(3).

Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie (ACOG) recomandă femeilor însărcinate fără complicaţii obstetricale să efectueze minimum 30 de minute de exerciţii fizice moderate ca intensitate pe zi(4).

Statisticile privind prevalenţa obezităţii în rândul femeilor la nivel mondial sunt cu adevărat îngrijorătoare: potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2004, peste 40% dintre femeile de peste 18 ani erau supraponderale, iar 15% obeze, preponderent în ţările industrializate.

În acelaşi timp, obezitatea a devenit un factor de risc major la femeile însărcinate, iar obezitatea în sarcină trebuie prevenită încă din perioada preconcepţională şi gestionată pe parcursul sarcinii pentru a evita complicaţiile materno-fetale.

În anul 1971, Hytten şi Leitch, bazându-se pe datele a două studii efectuate în anul 1950 pe mai mult de 3.800 de femei din Marea Britanie, au stabilit că 12,5 kg reprezintă sporul ponderal optim pentru o sarcină la termen (40 de săptămâni). Acest spor ponderal de 12,5 kg a fost folosit ca reper în estimarea componentelor ce influenţează schimbările de greutate la o femeie gravidă sănătoasă(5).

Pe perioada sarcinii, alimentaţia femeilor trebuie să fie diversificată şi să îndeplinească necesităţile nutriţionale atât ale propriului organism, cât şi ale fătului.

Diabetul gestaţional este una dintre cele mai întâlnite boli metabolice ale sarcinii, având o incidenţă de 5% la nivel mondial. Este mai des întâlnită în cadrul unor grupuri etnice şi în cazul femeilor supraponderale sau obeze şi poate duce la o multitudine de complicaţii, cum ar fi macrosomia şi defecte la naştere(6).

O dietă corespunzătoare este suficientă în managementul diabetului gestaţional, însă, chiar dacă parametrii glicemici ai mamei revin la normal după naştere, este important ca mama să adopte o dietă sănătoasă şi un regim de viaţă sănătos. Studiile au demonstrat că până la 70% dintre femeile cu diabet gestaţional au fost diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 în cele din urmă(7,8).

Tulburările hipertensive precum preeclampsia pot apărea uneori spre finalul sarcinii. Obezitatea reprezintă factorul de risc principal în cazul preeclampsiei, iar în prezent se fac studii pentru a determina dacă aportul de calciu şi vitamine antioxidante pe perioada sarcinii poate preveni această condiţie(9,10).

Studiul abordat şi-a propus identificarea factorilor de risc pe perioada sarcinii la un grup de lăuze din regiunea de sud a României, pe baza datelor personale, a stilului de viaţă, a parametrilor antropometrici şi a rezultatelor anchetelor alimentare. Identificând aceşti factori de risc ai gravidelor din această zonă geografică, pe viitor vom putea îmbunătăţi măsurile comunitare de intervenţie prevenţională.

Principalele obiective ale prezentului studiu au fost atât identificarea, evaluarea şi stabilirea unor corelaţii între factorii de risc alimentari şi socioeconomici, rezultatele anchetei alimentare şi parametrii antropometrici, cât şi evaluarea stilului de viaţă al gravidelor pe perioada sarcinii.

Materiale şi metodă

Studiul a fost condus în perioada noiembrie 2019 – martie 2020 în cadrul a două maternităţi din municipiul Bucureşti pe un lot de 376 de lăuze. Pe baza unor formulare completate individual, s-a demarat analiza indicilor antropometrici pre- şi post-sarcină, calculân­du-se indicele de masă corporală (IMC) în cele două faze ale sarcinii pentru a concluziona asupra sporului ponderal.
 

Figura 1. Distribuţia subiecţilor în funcţie de statusul nutriţional pregestaţional
Figura 1. Distribuţia subiecţilor în funcţie de statusul nutriţional pregestaţional
Figura 2. Ponderea IMC-ului pregestaţional în funcţie de mediul  de provenienţă
Figura 2. Ponderea IMC-ului pregestaţional în funcţie de mediul de provenienţă


 

Figura 3. Sporul ponderal acumulat  în sarcină
Figura 3. Sporul ponderal acumulat în sarcină


 

Figura 4. Subiecţi cu spor ponderal de peste 16 kg în sarcină
Figura 4. Subiecţi cu spor ponderal de peste 16 kg în sarcină


 

Figura 5. Ponderea subiecţilor în funcţie de venitul  lunar
Figura 5. Ponderea subiecţilor în funcţie de venitul lunar


 

Figura 6. Modificări în comportamentul alimentar după confirmarea sarcinii
Figura 6. Modificări în comportamentul alimentar după confirmarea sarcinii


Rezultate

Analizând distribuţia celor 376 de lăuze în funcţie de statusul nutriţional pregestaţional, am constatat următoarele aspecte: la momentul confirmării sarcinii, supraponderalitatea a avut o prevalenţă de 32,97%, obezitatea a avut o prevalenţă de 9,57%, normoponderalitatea de 36,43% şi subponderalitatea de 21%.

Din cele 376 de femei participante la studiu, 264 provin din mediul urban şi 112 din mediul rural, iar în ceea ce priveşte ponderea IMC-ului pregestaţional, în funcţie de mediul de provenienţă social, am obţinut următoarele rezultate: în grupul femeilor care provin din mediul urban, ponderea celor subponderale a fost de 18,93%, a celor normoponderale de 34,09%, a celor supraponderale de 35,98%, iar ponderea celor obeze a fost de 10,98%.

În grupul femeilor care provin din mediul rural, ponderea celor subponderale a fost de 25,89%, a celor normoponderale de 41,96%, a celor supraponderale de 25,89% şi a celor obeze de 6,25%.

În ceea ce priveşte sporul ponderal acumulat pe perioada sarcinii, din cele 376 de participante la studiu, 34 au avut un spor ponderal total cuprins între 0 kg şi 6 kg, 67 de femei au avut un spor ponderal total cuprins între 7 kg şi 15 kg, 194 de femei, un spor ponderal total cuprins între 16 kg şi 20 kg, şi 81 de femei, un spor ponderal total de peste 20 kg.

Din totalul de 376 de participante la studiu, ponderea celor care au avut un spor ponderal de peste 16 kg pe perioada sarcinii este de 73,1% (275 femei).

Din totalul celor 376 de participante la studiu, ponderea celor care au avut un venit lunar crescut a fost de 36%, ponderea celor cu venit mediu a fost de 53%, iar ponderea celor cu venit scăzut, de 11%.

Prevalenţa în rândul femeilor care au făcut modificări în comportamentul alimentar după confirmarea sarcinii este de 68% din totalul celor 376 de participante la studiu.

Din totalul celor 276 de participante la studiu care au avut un spor ponderal de peste 16 kg pe perioada sarcinii, 77% au declarat că au consumat des pe perioada sarcinii produse de patiserie, 45% dulciuri, 51% produse de tip fast-food şi 62% băuturi dulci şi carbogazoase.

Din totalul naşterilor efectuate prin cezariană, 66% s-au înregistrat în rândul participantelor supraponderale şi obeze, iar 34% în rândul celor subponderale şi normoponderale.

Concluzii

Prevalenţa statusului nutriţional pregestaţional al participantelor la studiu în cazul celor supraponderale a fost de 32,97%, iar în cazul celor obeze, de 9,57% – aceste valori fiind foarte apropiate de cele furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2004, potrivit cărora peste 40% dintre femeile de peste 18 ani erau supraponderale, iar 15% obeze.

Numărul femeilor supraponderale şi obeze a fost mult mai crescut în rândul celor care provin din mediul urban, spre deosebire de cele care provin din mediul rural, aceste tendinţe putând fi explicate atât printr-un acces mai facil al participantelor din mediul urban la alimente de tipul fast-food şi dulciuri, dar şi prin faptul că nivelul de activitate fizică zilnică este mai redus sau chiar sedentar în viaţa de zi cu zi în rândul participantelor din mediul urban, spre deosebire de cele din mediul rural.

Există diferenţe în ceea ce priveşte expunerea la factorii de risc alimentari pe perioada sarcinii, determinate de caracteristicile sociodemografice, cum ar fi venitul lunar sau mediul de provenienţă.

În rândul gravidelor din mediul rural se observă o tendinţă spre un stil de viaţă sănătos, acestea având un grad de expunere mai redus la unii factori de risc alimentari, cum ar fi alimente de tip fast-food şi dulciuri.

Din totalul participantelor la studiu, 73,1% au avut un spor ponderal de peste 16 kg, de unde putem deduce fie menţinerea trendului de supraalimentare al gravidelor, fie consumul excesiv al unor alimente cu indice caloric crescut.

Factori de risc asociaţi unui spor ponderal de peste 16 kg pe perioada sarcinii, identificaţi în cercetarea de faţă pot fi: consumul crescut de dulciuri, produse de patiserie, produse de tip fast-food, consumul de băuturi dulci şi carbogazoase. Consumul acestor alimente, având un indice caloric crescut, duce la creşterea sporului ponderal şi a IMC-ului, aceasta fiind direct influenţată de frecvenţa cu care sunt consumate.

Studiul de faţă a evidenţiat o creştere ponderală în exces pe perioada sarcinii la femeile participante la studiu care au avut un IMC pregestaţional crescut, pe fondul consumului de dulciuri, produse de patiserie, produse de tip fast-food, băuturi dulci şi carbogazoase.  

 

Figura 7. Subiecţi cu spor ponderal de peste 16 kg în sarcină
Figura 7. Subiecţi cu spor ponderal de peste 16 kg în sarcină
Figura 8. Distribuţia naşterilor prin cezariană în funcţie de statusul nutriţional
Figura 8. Distribuţia naşterilor prin cezariană în funcţie de statusul nutriţional


Conflict of interests: The authors declare no con­flict of interests.

 

Bibliografie

  1. Negrişanu G. Tratat de nutriţie, Timişoara, 2005, ISBN:973-602-107-6.

  2. Younger P. The Gale Encyclopedia of Medicine (4th edition), 2012, Edited by Laurie J. Fundukian. The Gale Encyclopedia of Medicine (4th edition). Farmington Hills, MI: Gale 2011;(6), ISBN: 978 1 4144 8646 8. 

  3. Home - Food and Nutrition Magazine (Internet), foodandnutrition.org.2017 (cited 2022 Mar1), available from https://foodandnutrition.org/

  4. Rankin J. Physiology in childbearing: with anatomy and related biosciences. 4th ed. Edinburgh: Elsevier; 2017. 

  5. Allen LH. Anemia and iron deficiency: effects on pregnancy outcome. The American Journal of Clinical Nutrition. 2000 May 1;71(5):1280S1284S.

  6. Dornhorst A, Frost G. The principles of dietary management of gestational diabetes: reflection on current evidence. Journal of Human Nutrition and Dietetics. 2002;15(2):145-56.

  7. O’Brien TE, Ray JG, Chan W-S. Maternal Body Mass Index and the Risk of Preeclampsia: A Systematic Overview. Epidemiology. 2003;14(3):368-74.

  8. Rumbold A, Duley L, Crowther CA, Haslam RR. Antioxidants for preventing pre-eclampsia. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2008;2008(1):CDOO4227.

  9. Bucher HC. Effect of calcium supplementation on pregnancy-induced hypertension and preeclampsia: a meta-analysis of randomized controlled trials. JAMA: The Journal of the American Medical Association. 1996;275(14):1113-7.

  10. Poon LC, Shennan A, Hyett JA, Kapur A, Hadar E, Divakar H et al: The Inter­na­tional Federation of Gynecology and Obstetrics (FIGO) Initiative on Pre­eclampsia (PE): A Pragmatic Guide for First Trimester Screening and Prevention. Int J Gynaecol Obstet. 2019;145(1):1–33.

Articole din ediţiile anterioare

ALTĂ ÎNTREBARE | Ediţia 3 117 / 2017

Este normal ca medicina de familie să primească doar 6% din bugetul alocat sănătăţii?

Cătălin Petrencic

Evoluția bugetului alocat asistenței medicale primare din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate:

19 mai 2017
EDITORIAL | Ediţia 3 117 / 2017

Delirul dietelor

Cristian Sever Oană

Trebuie să răspund zilnic, la cabinet şi în afara lui, la zeci de întrebări privind ce alimente sunt sănătoase şi te fac frumos şi deştept. Sau, ca...

19 mai 2017
SUPLIMENT - DIABET | Ediţia 3 123 / 2018

Diabetul zaharat în sarcină. Elemente de management şi complicaţii, de la etapa preconcepţională la cea postnatală

Silvia Dumitrescu

În ultimii ani se înregistrează la nivel mondial o creştere alarmantă a numărului pacientelor cu obezitate şi dia­bet zaharat asociat obezităţii. C...

26 mai 2018
AREPMF | Ediţia 3 / 2016

Promovarea alimentaţiei naturale în asistenţa medicală primară

Niculina Simona Rus

Alimentaţia naturală reprezintă forma ideală de nutriţie a nou-născutului şi sugarului sănătos, laptele de mamă fiind alimentul cu compoziţia perfe...

06 martie 2016