Dacă aţi ales cariera de medic, cu siguranţă cineva a avut grijă să fiţi avertizaţi că veţi avea parte de multe examene şi că va trebui să faceţi faţă unui bagaj de cunoştinţe impresionant. Mai mult decât atât, aceste cunoştinţe trebuie actualizate, medicina fiind una din ramurile cele mai dinamice, în permanentă schimbare. 

Au fost momente în care v-aţi întrebat câtă informaţie poate stoca bietul nostru creier şi care este modalitatea de a face acest lucru cât mai eficient? Care este reţeta învăţatului cu randament maxim? În primii ani de facultate probabil că majoritatea studenţilor învaţă pentru a obţine note mari la examene; cu cât o persoană este mai pregătită şi reuşeşte să parcurgă materia de curs, cu atât va merge mai sigur şi mai relaxat la acel examen, cel puţin teoretic. Dar este aceasta cea mai bună modalitate de a învăţa, de a acumula cunoştinţe pe care apoi să le putem accesa la nevoie? Frecvent, din păcate, studenţii care învaţă doar pentru examen şi note apelează în principal la memoria de scurtă durată, cea care se şterge la scurt timp după terminarea examenului. Să fii competitiv este o calitate, dacă este înţeleasă în sensul bun şi constructiv, dar, dacă această competiţie este doar în raport cu ceilalţi şi cu notele obţinute, poate să se transforme într-un dezavantaj, deoarece există riscul să pierzi esenţa lucrurilor şi să fii condus doar de impulsul întrecerii. Competiţia cu sine însuşi este mult mai generatoare de progres personal şi acumulare de cunoştinţe, care se vor sedimenta şi vor putea fi utilizate de câte ori va fi nevoie. Învăţatul eficient începe în primul rând cu o atitudine potrivită, o perspectivă pozitivă poate schimba ideea de învăţat pentru un examen de la o pedeapsă sau o obligaţie la oportunitatea de a afla lucruri noi şi de a aduna noi cunoştinţe. Învăţatul devine pentru medici un lucru indisolubil legat de profesia şi de existenţa lor, curiozitatea şi dorinţa de nou stând la baza formării bagajului de cunoştinţe necesar pentru a putea profesa la cote maxime.

Pentru creşterea eficienţei, motivaţia şi învăţatul într-un anumit context sunt importante. Există persoane care sunt stimulate de o voinţă interioară foarte puternică, pe când alţii simt nevoia constrângerii, a unui termen-limită sau a unor impulsuri exterioare. Motivaţia poate fi influenţată de diverşi determinanţi precum nevoi psihologice, sociale, relaţii sau stima de sine. Toate aceste nevoi au fost aşezate într-un cadru teoretic – Piramida lui Maslow. Astfel, pentru a mări eficienţa, avem nevoie de hrană, siguranţă, dragoste şi să ne dezvoltăm încrederea personală. O persoană pozitivă, încrezătoare în forţele proprii, va putea să acumuleze mult mai uşor cunoştinţe, întrucât toate canalele sunt deschise către noutate, pe când o persoană timorată şi fără încredere în forţele proprii porneşte din start cu un handicap. Încrederea se câştigă cu fiecare acumulare de cunoştinţe, făcând conexiuni între acumulările noi şi datele deja existente în memorie. Este cunoscut paradoxul ,,Cu cât ştii mai mult, cu atât îţi dai seama că ştii prea puţin” (George Călinescu), ceea ce ilustrează faptul că dorinţa de a învăţa este cu atât mai mare, cu cât ai cunoştinţe mai multe şi că un om înţelept niciodată nu va considera că nu mai are ce învăţa. Iată, aşadar, că cel mai important lucru este acela de a învăţa pentru tine în primul rând, şi o motivaţie solidă îţi va garanta succesul.

Există şi alţi factori care pot interveni în procesul învăţatului, precum mediul de învăţat (linişte, muzică, zgomot, învăţat singur sau cu prieteni), echipamentul necesar şi metodele alese. Unii dintre aceşti factori sunt sub control conştient, în timp ce alţii pot fi influenţaţi şi de ceilalţi din jur. Astfel, ar fi mai eficient să învăţăm la locul de muncă, acasă sau la o bibliotecă decât la o cafenea, de exemplu. În cazul Medicinei de Familie, poţi învăţa chiar în cabinetul în care sunt făcute consultaţiile. Fiecare consultaţie reprezintă o poveste, un prilej de a afla noi informaţii, o nouă experienţă. Teoria îmbinată cu practica constituie pietre de temelie solide pe care se poate construi cariera de medic; nu poţi fi bun ca medic doar citind din cărţi, la fel cum nu poţi excela fără a citi şi învăţa mereu.

Desigur, nu învăţăm toţi în acelaşi stil, cu acelaşi ritm şi randament. Fiecare are propriile lui metode de învăţare, care ar trebui personalizate şi adaptate fiecărei persoane în parte. Avem diverse abilităţi şi important este să le descoperim, astfel încât să putem determina care sunt punctele forte şi unde avem anumite deficienţe, pe care să încercăm să le remediem. Uneori, conştienţi de faptul că nu am găsit calea cea mai bună, încercăm mai multe stiluri de învăţat de-a lungul timpului, pentru ca în final să ne dăm seama care e metoda potrivită pentru noi. Găsirea celor mai eficiente metode de învăţat este un proces continuu, care trebuie mereu perfecţionat. Nu ne vom găsi calea în noaptea ce precede un test, în cele câteva zile de sesiune, ci mereu trebuie să avem în vedere tehnicile care ar funcţiona cel mai bine pentru noi. 

Pentru a fi mai eficienţi în procesul de studiu, ar trebui să avem în vedere câteva sugestii. Ideal ar fi să ne organizăm timpul cât mai eficient, să avem un planner în care să notăm lucrurile de făcut în fiecare zi şi timpul necesar îndeplinirii fiecărei sarcini. Astfel putem evita panica dinaintea unui examen, iar cunoştinţele acumulate se vor putea sedimenta. Este important să fim atenţi în timpul cursului predat, al  demonstraţiei practice sau al oricărei prezentări de caz, discuţii, deoarece persoana care prezintă poate accentua anumite aspecte pe care poate le-ai considera neimportante şi le-ai ignora. Când citim, este important să evităm să fim distraşi de alte activităţi din jurul nostru, întrucât atenţia noastră va fi împărţită în mai multe direcţii, scăzând astfel randamentul. Dacă încercăm să ne concentrăm asupra unui singur lucru, limitând astfel distracţiile (prietenii care ne distrag, telefoanele, facebookul, vremea de afară, muzica etc.), putem acumula mai multe cunoştinţe într-un interval mai scurt, lăsând neuronii să sinapseze pentru stocarea informaţiilor importante. Întotdeauna înainte de a începe să învăţăm ar trebui să ne asigurăm că avem toate materialele şi notiţele complete (scrisul lizibil şi cu spaţii facilitează înţelegerea mai rapidă şi îi permite memoriei vizuale să acţioneze mai uşor). Rezumatele şi schemele proprii vor fi mereu de ajutor atât în fixarea cunoştinţelor, cât şi în revizuirea rapidă a informaţiilor la nevoie. Condensarea informaţiilor într-o formă personală, aerisită, utilizând culori şi semne proprii, va eficientiza memoria vizuală, care predomină la foarte multe persoane. Cei care folosesc preponderent memoria auditivă pot învăţa cu voce tare, iar combinarea ambelor poate fi chiar mai eficientă. Este indicat ca acasă să ne creăm un loc de studiu propriu, liniştit, fără perturbaţii externe (televizor, muzică), în care să alternăm perioade de învăţat intens cu scurte pauze de 10 minute (tehnica pomodoro). Recapitularea pe scurt a informaţiilor acumulate la sfârşitul zilei are rolul de a sedimenta acele cunoştinţe; astfel, ele vor fi mutate din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată. Învăţatul în grup este agreat de către unele persoane, care consideră că sunt stimulate de vederea altor colegi ce studiază şi că aportul fiecăruia prin comentariile şi sublinierile pe care le-ar putea face referitor la subiectul studiat ar putea fi benefice. Este însă destul de dificil să găseşti persoane cu care să te armonizezi, să învăţaţi în acelaşi ritm şi cu care să ai interese comune. Grupurile mari sfârşesc de obicei prin a se distra împreună, existând multe lucruri care să le distragă atenţia. În grupuri mici, de două-trei persoane, învăţatul poate fi eficient dacă obiectivele sunt aceleaşi şi stilul şi puterea de învăţare sunt asemănătoare. În sfârşit, până la urmă, fiecare va alege stilul care i se potriveşte şi, peste toate acestea, în fiecare zi ar trebui să găsim timp şi pentru relaxare, să ne plimbăm, să facem sport sau orice altceva ne-ar destinde.